1 A nd it came to pass, that on one of those days, as he taught the people in the temple, and preached the gospel, the chief priests and the scribes came upon him with the elders,
Într-una din zile, în timp ce Isus dădea învăţătură poporului în Templu şi vestea Evanghelia, au venit conducătorii preoţilor şi cărturarii împreună cu bătrânii
2 A nd spake unto him, saying, Tell us, by what authority doest thou these things? or who is he that gave thee this authority?
şi L-au întrebat: – Spune-ne, cu ce autoritate faci aceste lucruri şi cine Ţi-a dat această autoritate?
3 A nd he answered and said unto them, I will also ask you one thing; and answer me:
El le-a răspuns: – Vă voi pune şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:
4 T he baptism of John, was it from heaven, or of men?
botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?
5 A nd they reasoned with themselves, saying, If we shall say, From heaven; he will say, Why then believed ye him not?
Ei au început să discute între ei şi să zică: „Dacă vom răspunde: «Din cer!», ne va întreba: « Atunci de ce nu l-aţi crezut?»,
6 B ut and if we say, Of men; all the people will stone us: for they be persuaded that John was a prophet.
iar dacă vom răspunde: «De la oameni!», tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este convins că Ioan a fost un profet.“
7 A nd they answered, that they could not tell whence it was.
Aşa că I-au răspuns că nu ştiu de unde era.
8 A nd Jesus said unto them, Neither tell I you by what authority I do these things.
Atunci şi Isus le-a zis: – Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri. Pilda vierilor
9 T hen began he to speak to the people this parable; A certain man planted a vineyard, and let it forth to husbandmen, and went into a far country for a long time.
Apoi a început să spună poporului următoarea pildă: „Un om a plantat o vie, a arendat-o unor viticultori şi a plecat într-o călătorie pentru o vreme îndelungată.
10 A nd at the season he sent a servant to the husbandmen, that they should give him of the fruit of the vineyard: but the husbandmen beat him, and sent him away empty.
La vremea roadelor a trimis un sclav la viticultori, ca să-i dea partea cuvenită din rodul viei. Viticultorii însă l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
11 A nd again he sent another servant: and they beat him also, and entreated him shamefully, and sent him away empty.
A mai trimis un alt sclav, dar şi pe acela l-au bătut, l-au înjosit şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
12 A nd again he sent a third: and they wounded him also, and cast him out.
A mai trimis un al treilea, dar şi pe acesta l-au rănit şi l-au aruncat afară.
13 T hen said the lord of the vineyard, What shall I do? I will send my beloved son: it may be they will reverence him when they see him.
Atunci stăpânul viei a zis: «Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate că pe el îl vor respecta!»
14 B ut when the husbandmen saw him, they reasoned among themselves, saying, This is the heir: come, let us kill him, that the inheritance may be ours.
Dar viticultorii, când l-au văzut, şi-au zis unii altora: «Acesta este moştenitorul! Să-l omorâm pentru ca moştenirea să fie a noastră!»
15 S o they cast him out of the vineyard, and killed him. What therefore shall the lord of the vineyard do unto them?
Şi l-au scos afară din vie şi l-au omorât. Aşadar, ce le va face stăpânul viei?
16 H e shall come and destroy these husbandmen, and shall give the vineyard to others. And when they heard it, they said, God forbid.
Va veni şi-i va nimici pe viticultorii aceia, iar via o va da altora.“ Când au auzit ei aceste cuvinte, au zis: „Să nu se întâmple una ca asta!“
17 A nd he beheld them, and said, What is this then that is written, The stone which the builders rejected, the same is become the head of the corner?
Dar El i-a privit şi le-a zis: „Atunci ce înseamnă următorul pasaj unde a fost scris: «Piatra pe care au respins-o zidarii a devenit piatra din capul unghiului.» ?
18 W hosoever shall fall upon that stone shall be broken; but on whomsoever it shall fall, it will grind him to powder.
Oricine cade peste piatra aceea va fi sfărâmat în bucăţi, iar pe acela peste care cade ea, îl va zdrobi.“
19 A nd the chief priests and the scribes the same hour sought to lay hands on him; and they feared the people: for they perceived that he had spoken this parable against them.
Chiar în ceasul acela cărturarii şi conducătorii preoţilor au căutat să pună mâna pe El, dar le-a fost frică de popor; căci ei ştiau că împotriva lor spusese Isus această pildă. Tributul datorat Cezarului
20 A nd they watched him, and sent forth spies, which should feign themselves just men, that they might take hold of his words, that so they might deliver him unto the power and authority of the governor.
Au început să-L urmărească îndeaproape şi au trimis nişte spioni, care se prefăceau că sunt oameni drepţi, ca să-L prindă cu vorba şi să-L poată da astfel pe mâna puterii şi autorităţii guvernatorului.
21 A nd they asked him, saying, Master, we know that thou sayest and teachest rightly, neither acceptest thou the person of any, but teachest the way of God truly:
Aceştia L-au întrebat: – Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi-i înveţi pe oameni corect, că nu eşti părtinitor, ci îi înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.
22 I s it lawful for us to give tribute unto Caesar, or no?
Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu?
23 B ut he perceived their craftiness, and said unto them, Why tempt ye me?
El însă şi-a dat seama de viclenia lor şi le-a zis:
24 S hew me a penny. Whose image and superscription hath it? They answered and said, Caesar's.
– Arătaţi-mi un denar! Chipul şi inscripţia de pe el, ale cui sunt? – Ale Cezarului, au răspuns ei.
25 A nd he said unto them, Render therefore unto Caesar the things which be Caesar's, and unto God the things which be God's.
El le-a zis: – Aşadar, daţi Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!
26 A nd they could not take hold of his words before the people: and they marvelled at his answer, and held their peace.
Astfel ei n-au putut să-L prindă cu vorba în faţa poporului şi, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut. Despre înviere
27 T hen came to him certain of the Sadducees, which deny that there is any resurrection; and they asked him,
Apoi au venit la El nişte saduchei, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:
28 S aying, Master, Moses wrote unto us, If any man's brother die, having a wife, and he die without children, that his brother should take his wife, and raise up seed unto his brother.
– Învăţătorule, Moise ne-a scris că dacă fratele cuiva moare fără să aibă copii şi-i rămâne astfel doar soţia, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.
29 T here were therefore seven brethren: and the first took a wife, and died without children.
Erau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie, dar a murit fără să aibă copii.
30 A nd the second took her to wife, and he died childless.
Cu al doilea s-a întâmplat la fel.
31 A nd the third took her; and in like manner the seven also: and they left no children, and died.
Al treilea s-a căsătorit şi el cu văduva şi tot aşa toţi cei şapte; şi au murit fără să aibă copii.
32 L ast of all the woman died also.
Femeia a murit ultima dintre toţi.
33 T herefore in the resurrection whose wife of them is she? for seven had her to wife.
Deci, la înviere, soţia căruia dintre ei va fi femeia? Căci toţi şapte au avut-o de soţie!
34 A nd Jesus answering said unto them, The children of this world marry, and are given in marriage:
Isus le-a răspuns: – Copiii veacului acestuia se însoară şi se mărită,
35 B ut they which shall be accounted worthy to obtain that world, and the resurrection from the dead, neither marry, nor are given in marriage:
dar cei care vor fi consideraţi vrednici să aibă parte de veacul acela şi de învierea dintre cei morţi nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita,
36 N either can they die any more: for they are equal unto the angels; and are the children of God, being the children of the resurrection.
căci ei nu mai pot muri pentru că sunt ca îngerii şi sunt fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
37 N ow that the dead are raised, even Moses shewed at the bush, when he calleth the Lord the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob.
Iar cu privire la faptul că cei morţi sunt înviaţi, însuşi Moise a făcut cunoscut acest lucru, acolo unde scrie despre tufiş, când vorbeşte despre Domnul ca fiind Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.
38 F or he is not a God of the dead, but of the living: for all live unto him.
Ori El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii.
39 T hen certain of the scribes answering said, Master, thou hast well said.
Atunci unii dintre cărturari I-au zis: – Învăţătorule, bine ai zis!
40 A nd after that they durst not ask him any question at all.
Căci nu mai îndrăzneau să-I pună nici o întrebare. Al cui fiu este Cristos?
41 A nd he said unto them, How say they that Christ is David's son?
El însă i-a întrebat: – Cum de zic ei despre Cristos că este fiul lui David?
42 A nd David himself saith in the book of Psalms, The Lord said unto my Lord, Sit thou on my right hand,
Căci David însuşi, în cartea Psalmilor, spune: „Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea,
43 T ill I make thine enemies thy footstool.
până voi face din duşmanii Tăi aşternut al picioarelor Tale!»“
44 D avid therefore calleth him Lord, how is he then his son?
Aşadar, David Îl numeşte „Domn“; deci cum este El fiul lui?
45 T hen in the audience of all the people he said unto his disciples,
Apoi le-a vorbit ucenicilor în auzul întregului popor:
46 B eware of the scribes, which desire to walk in long robes, and love greetings in the markets, and the highest seats in the synagogues, and the chief rooms at feasts;
„Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi şi care iubesc să fie salutaţi prin pieţe şi să li se dea scaunele de onoare în sinagogi şi locurile de onoare la mese.
47 W hich devour widows' houses, and for a shew make long prayers: the same shall receive greater damnation.
Ei devorează casele văduvelor şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceştia vor primi o condamnare mult mai mare.“