1 B e not thou envious against evil men, neither desire to be with them.

Nu invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

2 F or their heart studieth destruction, and their lips talk of mischief.

căci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

3 T hrough wisdom is an house builded; and by understanding it is established:

Prin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

4 A nd by knowledge shall the chambers be filled with all precious and pleasant riches.

prin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

5 A wise man is strong; yea, a man of knowledge increaseth strength.

Un om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

6 F or by wise counsel thou shalt make thy war: and in multitude of counsellors there is safety.

căci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

7 W isdom is too high for a fool: he openeth not his mouth in the gate.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

8 H e that deviseth to do evil shall be called a mischievous person.

Cine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

9 T he thought of foolishness is sin: and the scorner is an abomination to men.

Planul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

10 I f thou faint in the day of adversity, thy strength is small.

Dacă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

11 I f thou forbear to deliver them that are drawn unto death, and those that are ready to be slain;

Salvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

12 I f thou sayest, Behold, we knew it not; doth not he that pondereth the heart consider it? and he that keepeth thy soul, doth not he know it? and shall not he render to every man according to his works?

Dacă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

13 M y son, eat thou honey, because it is good; and the honeycomb, which is sweet to thy taste:

Fiul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

14 S o shall the knowledge of wisdom be unto thy soul: when thou hast found it, then there shall be a reward, and thy expectation shall not be cut off.

Să ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

15 L ay not wait, O wicked man, against the dwelling of the righteous; spoil not his resting place:

Răule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

16 F or a just man falleth seven times, and riseth up again: but the wicked shall fall into mischief.

căci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

17 R ejoice not when thine enemy falleth, and let not thine heart be glad when he stumbleth:

Nu te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

18 L est the Lord see it, and it displease him, and he turn away his wrath from him.

ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

19 F ret not thyself because of evil men, neither be thou envious at the wicked:

Nu te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

20 F or there shall be no reward to the evil man; the candle of the wicked shall be put out.

căci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

21 M y son, fear thou the Lord and the king: and meddle not with them that are given to change:

Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

22 F or their calamity shall rise suddenly; and who knoweth the ruin of them both?

căci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

23 T hese things also belong to the wise. It is not good to have respect of persons in judgment.

Următoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

24 H e that saith unto the wicked, Thou are righteous; him shall the people curse, nations shall abhor him:

Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

25 B ut to them that rebuke him shall be delight, and a good blessing shall come upon them.

Celor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

26 E very man shall kiss his lips that giveth a right answer.

Un răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

27 P repare thy work without, and make it fit for thyself in the field; and afterwards build thine house.

Termină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

28 B e not a witness against thy neighbour without cause; and deceive not with thy lips.

Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

29 S ay not, I will do so to him as he hath done to me: I will render to the man according to his work.

Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

30 I went by the field of the slothful, and by the vineyard of the man void of understanding;

Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

31 A nd, lo, it was all grown over with thorns, and nettles had covered the face thereof, and the stone wall thereof was broken down.

era plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

32 T hen I saw, and considered it well: I looked upon it, and received instruction.

Am luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

33 Y et a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

34 S o shall thy poverty come as one that travelleth; and thy want as an armed man.

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.