1 W hen thou sittest to eat with a ruler, consider diligently what is before thee:

Dacă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!

2 A nd put a knife to thy throat, if thou be a man given to appetite.

Pune-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!

3 B e not desirous of his dainties: for they are deceitful meat.

Nu pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!

4 L abour not to be rich: cease from thine own wisdom.

Nu te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!

5 W ilt thou set thine eyes upon that which is not? for riches certainly make themselves wings; they fly away as an eagle toward heaven.

Abia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

6 E at thou not the bread of him that hath an evil eye, neither desire thou his dainty meats:

Nu mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,

7 F or as he thinketh in his heart, so is he: Eat and drink, saith he to thee; but his heart is not with thee.

căci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.

8 T he morsel which thou hast eaten shalt thou vomit up, and lose thy sweet words.

Vei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

9 S peak not in the ears of a fool: for he will despise the wisdom of thy words.

Nu vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

10 R emove not the old landmark; and enter not into the fields of the fatherless:

Nu muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,

11 F or their redeemer is mighty; he shall plead their cause with thee.

căci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.

12 A pply thine heart unto instruction, and thine ears to the words of knowledge.

Apleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

13 W ithhold not correction from the child: for if thou beatest him with the rod, he shall not die.

Nu scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!

14 T hou shalt beat him with the rod, and shalt deliver his soul from hell.

Dacă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

15 M y son, if thine heart be wise, my heart shall rejoice, even mine.

Fiul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.

16 Y ea, my reins shall rejoice, when thy lips speak right things.

Lăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.

17 L et not thine heart envy sinners: but be thou in the fear of the Lord all the day long.

Nu-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!

18 F or surely there is an end; and thine expectation shall not be cut off.

Cu siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

19 H ear thou, my son, and be wise, and guide thine heart in the way.

Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!

20 B e not among winebibbers; among riotous eaters of flesh:

Nu fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,

21 F or the drunkard and the glutton shall come to poverty: and drowsiness shall clothe a man with rags.

căci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

22 H earken unto thy father that begat thee, and despise not thy mother when she is old.

Ascultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!

23 B uy the truth, and sell it not; also wisdom, and instruction, and understanding.

Cumpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!

24 T he father of the righteous shall greatly rejoice: and he that begetteth a wise child shall have joy of him.

Tatăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.

25 T hy father and thy mother shall be glad, and she that bare thee shall rejoice.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!

26 M y son, give me thine heart, and let thine eyes observe my ways.

Fiul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,

27 F or a whore is a deep ditch; and a strange woman is a narrow pit.

căci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.

28 S he also lieth in wait as for a prey, and increaseth the transgressors among men.

Ea pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

29 W ho hath woe? who hath sorrow? who hath contentions? who hath babbling? who hath wounds without cause? who hath redness of eyes?

Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

30 T hey that tarry long at the wine; they that go to seek mixed wine.

Ale celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.

31 L ook not thou upon the wine when it is red, when it giveth his colour in the cup, when it moveth itself aright.

Nu te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!

32 A t the last it biteth like a serpent, and stingeth like an adder.

Căci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.

33 T hine eyes shall behold strange women, and thine heart shall utter perverse things.

Ochii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.

34 Y ea, thou shalt be as he that lieth down in the midst of the sea, or as he that lieth upon the top of a mast.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.

35 T hey have stricken me, shalt thou say, and I was not sick; they have beaten me, and I felt it not: when shall I awake? I will seek it yet again.

„M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“