1 A nd it came to pass at the end of two full years, that Pharaoh dreamed: and, behold, he stood by the river.

După doi ani, Faraon a visat că stătea pe malul Nilului

2 A nd, behold, there came up out of the river seven well favoured kine and fatfleshed; and they fed in a meadow.

şi că din Nil au ieşit şapte vaci frumoase şi grase, care păşteau între trestii.

3 A nd, behold, seven other kine came up after them out of the river, ill favoured and leanfleshed; and stood by the other kine upon the brink of the river.

După ele au ieşit din Nil alte şapte vaci urâte şi sfrijite, care s-au aşezat lângă celelalte vaci, pe malul Nilului.

4 A nd the ill favoured and leanfleshed kine did eat up the seven well favoured and fat kine. So Pharaoh awoke.

Vacile urâte şi sfrijite le-au mâncat pe cele şapte vaci frumoase şi grase. Atunci Faraon s-a trezit din somn.

5 A nd he slept and dreamed the second time: and, behold, seven ears of corn came up upon one stalk, rank and good.

Apoi a adormit din nou şi a avut un alt vis: şapte spice de grâne, grase şi bune, creşteau pe acelaşi pai.

6 A nd, behold, seven thin ears and blasted with the east wind sprung up after them.

După ele au răsărit şapte spice slabe şi arse de vântul de răsărit.

7 A nd the seven thin ears devoured the seven rank and full ears. And Pharaoh awoke, and, behold, it was a dream.

Spicele slabe le-au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Atunci Faraon s-a trezit din somn; acestea au fost visele sale.

8 A nd it came to pass in the morning that his spirit was troubled; and he sent and called for all the magicians of Egypt, and all the wise men thereof: and Pharaoh told them his dream; but there was none that could interpret them unto Pharaoh.

Dimineaţa duhul său era tulburat; el a trimis să-i cheme pe toţi magicienii şi pe toţi înţelepţii Egiptului, cărora le-a istorisit visele, dar nimeni n-a putut să i le interpreteze.

9 T hen spake the chief butler unto Pharaoh, saying, I do remember my faults this day:

Atunci căpetenia paharnicilor i-a zis lui Faraon: „Mi-aduc astăzi aminte de greşeala mea;

10 P haraoh was wroth with his servants, and put me in ward in the captain of the guard's house, both me and the chief baker:

Faraon s-a mâniat odată pe slujitorii săi şi ne-a pus sub pază, în casa conducătorului gărzii, pe mine şi pe căpetenia brutarilor.

11 A nd we dreamed a dream in one night, I and he; we dreamed each man according to the interpretation of his dream.

El şi cu mine am avut în aceeaşi noapte câte un vis, fiecare vis având o interpretare proprie.

12 A nd there was there with us a young man, an Hebrew, servant to the captain of the guard; and we told him, and he interpreted to us our dreams; to each man according to his dream he did interpret.

Împreună cu noi, se afla acolo şi un tânăr evreu, sclav al conducătorului gărzii. I-am istorisit acestuia visele noastre, iar el ni le-a interpretat, dând fiecărui vis o interpretare proprie.

13 A nd it came to pass, as he interpreted to us, so it was; me he restored unto mine office, and him he hanged.

Şi s-a întâmplat exact aşa cum ni le-a interpretat el: pe mine Faraon m-a repus în slujbă, iar pe brutar l-a spânzurat.“

14 T hen Pharaoh sent and called Joseph, and they brought him hastily out of the dungeon: and he shaved himself, and changed his raiment, and came in unto Pharaoh.

Atunci Faraon a trimis după Iosif, iar el a fost scos repede din temniţă. Iosif s-a ras, şi-a schimbat hainele şi s-a prezentat înaintea lui Faraon.

15 A nd Pharaoh said unto Joseph, I have dreamed a dream, and there is none that can interpret it: and I have heard say of thee, that thou canst understand a dream to interpret it.

Acesta i-a zis: – Am avut un vis, dar nu este nimeni care să-l poată interpreta. Am auzit că tu poţi interpreta un vis imediat ce-l auzi.

16 A nd Joseph answered Pharaoh, saying, It is not in me: God shall give Pharaoh an answer of peace.

– Nu eu, ci Dumnezeu îi va da lui Faraon un răspuns prielnic, i-a răspuns Iosif.

17 A nd Pharaoh said unto Joseph, In my dream, behold, I stood upon the bank of the river:

Atunci Faraon i-a zis lui Iosif: – Am visat că stăteam pe malul Nilului

18 A nd, behold, there came up out of the river seven kine, fatfleshed and well favoured; and they fed in a meadow:

şi că din Nil au ieşit şapte vaci frumoase şi grase, care păşteau între trestii.

19 A nd, behold, seven other kine came up after them, poor and very ill favoured and leanfleshed, such as I never saw in all the land of Egypt for badness:

După ele au ieşit alte şapte vaci mici, foarte urâte şi sfrijite. Niciodată n-am văzut vaci atât de urâte în toată ţara Egiptului.

20 A nd the lean and the ill favoured kine did eat up the first seven fat kine:

Vacile sfrijite şi urâte le-au mâncat pe primele şapte vaci grase;

21 A nd when they had eaten them up, it could not be known that they had eaten them; but they were still ill favoured, as at the beginning. So I awoke.

dar după ce le-au mâncat, nimeni nu şi-ar fi dat seama că au făcut acest lucru, pentru că erau la fel de sfrijite ca şi înainte. Apoi m-am trezit.

22 A nd I saw in my dream, and, behold, seven ears came up in one stalk, full and good:

Am adormit din nou şi am avut un alt vis: şapte spice de grâne, pline şi bune, creşteau pe acelaşi pai.

23 A nd, behold, seven ears, withered, thin, and blasted with the east wind, sprung up after them:

După ele au răsărit şapte spice uscate, slabe şi arse de vântul de răsărit.

24 A nd the thin ears devoured the seven good ears: and I told this unto the magicians; but there was none that could declare it to me.

Spicele slabe le-au înghiţit pe cele şapte spice bune. Le-am spus magicienilor aceste vise, dar nici unul nu mi le-a putut explica.

25 A nd Joseph said unto Pharaoh, The dream of Pharaoh is one: God hath shewed Pharaoh what he is about to do.

Atunci Iosif i-a zis lui Faraon: – Visele lui Faraon reprezintă acelaşi lucru; Dumnezeu i-a descoperit ce urmează să facă.

26 T he seven good kine are seven years; and the seven good ears are seven years: the dream is one.

Cele şapte vaci bune reprezintă şapte ani, iar cele şapte spice bune reprezintă tot şapte ani; este un singur vis.

27 A nd the seven thin and ill favoured kine that came up after them are seven years; and the seven empty ears blasted with the east wind shall be seven years of famine.

Cele şapte vaci slabe şi urâte, care au ieşit după primele, reprezintă şapte ani, ca şi cele şapte spice goale, arse de vântul de răsărit. Ele reprezintă şapte ani de foamete.

28 T his is the thing which I have spoken unto Pharaoh: What God is about to do he sheweth unto Pharaoh.

Se va întâmpla exact aşa cum i-am spus lui Faraon; Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce urmează să facă.

29 B ehold, there come seven years of great plenty throughout all the land of Egypt:

Vor veni şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.

30 A nd there shall arise after them seven years of famine; and all the plenty shall be forgotten in the land of Egypt; and the famine shall consume the land;

După ei vor veni şapte ani de foamete, astfel încât tot belşugul din ţara Egiptului va fi uitat. Foametea va pustii ţara;

31 A nd the plenty shall not be known in the land by reason of that famine following; for it shall be very grievous.

belşugul nu va mai fi cunoscut în ţară din cauza foametei care va urma, pentru că ea va fi foarte grea.

32 A nd for that the dream was doubled unto Pharaoh twice; it is because the thing is established by God, and God will shortly bring it to pass.

Visul i-a fost arătat lui Faraon în două feluri, pentru că acest lucru este hotărât de Dumnezeu, iar Dumnezeu îl va împlini în curând.

33 N ow therefore let Pharaoh look out a man discreet and wise, and set him over the land of Egypt.

De aceea Faraon să aleagă acum un om priceput şi înţelept şi să-l pună conducător peste ţara Egiptului.

34 L et Pharaoh do this, and let him appoint officers over the land, and take up the fifth part of the land of Egypt in the seven plenteous years.

Faraon să rânduiască supraveghetori peste ţara Egiptului şi să ia o cincime din rodul ţării în timpul celor şapte ani de belşug.

35 A nd let them gather all the food of those good years that come, and lay up corn under the hand of Pharaoh, and let them keep food in the cities.

Ei să strângă toată hrana din aceşti ani buni care vin, să pună grânele pentru hrana celor din cetăţi sub stăpânirea lui Faraon şi să le păzească.

36 A nd that food shall be for store to the land against the seven years of famine, which shall be in the land of Egypt; that the land perish not through the famine.

Hrana aceea va fi o rezervă pentru ţară în cei şapte ani de foamete care vor veni peste ţara Egiptului, astfel încât ţara să nu piară în timpul foametei. Înălţarea lui Iosif

37 A nd the thing was good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his servants.

Lui Faraon şi tuturor slujitorilor săi li s-a părut potrivit planul.

38 A nd Pharaoh said unto his servants, Can we find such a one as this is, a man in whom the Spirit of God is?

Aşa că el le-a zis slujitorilor săi: „Vom putea noi găsi pe cineva ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu ?“

39 A nd Pharaoh said unto Joseph, Forasmuch as God hath shewed thee all this, there is none so discreet and wise as thou art:

Apoi Faraon i-a zis lui Iosif: – Pentru că Dumnezeu ţi-a descoperit toate acestea, nu este nimeni la fel de priceput şi de înţelept ca tine.

40 T hou shalt be over my house, and according unto thy word shall all my people be ruled: only in the throne will I be greater than thou.

De aceea tu vei fi conducător peste curtea mea şi tot poporul meu va asculta de cuvântul tău; doar în ce priveşte tronul, eu voi fi mai mare decât tine.

41 A nd Pharaoh said unto Joseph, See, I have set thee over all the land of Egypt.

Aşadar, te-am pus conducător peste toată ţara Egiptului.

42 A nd Pharaoh took off his ring from his hand, and put it upon Joseph's hand, and arrayed him in vestures of fine linen, and put a gold chain about his neck;

Faraon şi-a scos inelul cu sigiliu din deget şi l-a pus pe degetul lui Iosif. L-a îmbrăcat în haine de in subţire, iar în jurul gâtului i-a pus un lanţ de aur.

43 A nd he made him to ride in the second chariot which he had; and they cried before him, Bow the knee: and he made him ruler over all the land of Egypt.

Apoi l-a pus în carul care venea după al său şi înaintea lui se striga: „Plecaţi genunchiul!“ Astfel, Faraon l-a pus pe Iosif conducător peste tot Egiptul.

44 A nd Pharaoh said unto Joseph, I am Pharaoh, and without thee shall no man lift up his hand or foot in all the land of Egypt.

De asemenea, el i-a mai spus lui Iosif: – Eu sunt Faraon, dar fără consimţământul tău nimeni nu va face nimic în toată ţara Egiptului.“

45 A nd Pharaoh called Joseph's name Zaphnathpaaneah; and he gave him to wife Asenath the daughter of Potipherah priest of On. And Joseph went out over all the land of Egypt.

Faraon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah şi i-a dat-o de soţie pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On. Iosif a plecat prin ţara Egiptului.

46 A nd Joseph was thirty years old when he stood before Pharaoh king of Egypt. And Joseph went out from the presence of Pharaoh, and went throughout all the land of Egypt.

El avea treizeci de ani când a intrat în slujba monarhului Egiptului. Iosif a ieşit de la Faraon şi a călătorit prin tot Egiptul.

47 A nd in the seven plenteous years the earth brought forth by handfuls.

În timpul celor şapte ani de belşug, pământul a rodit foarte mult.

48 A nd he gathered up all the food of the seven years, which were in the land of Egypt, and laid up the food in the cities: the food of the field, which was round about every city, laid he up in the same.

În timpul acestor şapte ani de belşug din ţara Egiptului, Iosif a adunat toată hrana şi a depozitat-o în cetăţi; în fiecare cetate el a depozitat hrana care provenea de pe câmpurile din jur.

49 A nd Joseph gathered corn as the sand of the sea, very much, until he left numbering; for it was without number.

Astfel, Iosif a strâns foarte multe grâne, ca nisipul mării, încât a încetat să le mai cântărească, deoarece erau foarte multe.

50 A nd unto Joseph were born two sons before the years of famine came, which Asenath the daughter of Potipherah priest of On bare unto him.

Înainte să vină anii de foamete, Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On, i-a născut lui Iosif doi fii.

51 A nd Joseph called the name of the firstborn Manasseh: For God, said he, hath made me forget all my toil, and all my father's house.

Iosif i-a pus întâiului său născut numele Manase, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată familia tatălui meu.“

52 A nd the name of the second called he Ephraim: For God hath caused me to be fruitful in the land of my affliction.

Celui de-al doilea fiu i-a pus numele Efraim, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara durerii mele.“

53 A nd the seven years of plenteousness, that was in the land of Egypt, were ended.

Cei şapte ani de belşug din ţara Egiptului s-au sfârşit

54 A nd the seven years of dearth began to come, according as Joseph had said: and the dearth was in all lands; but in all the land of Egypt there was bread.

şi au început şapte ani de foamete, aşa cum a spus Iosif. În toate ţările era foamete, dar în toată ţara Egiptului era pâine.

55 A nd when all the land of Egypt was famished, the people cried to Pharaoh for bread: and Pharaoh said unto all the Egyptians, Go unto Joseph; what he saith to you, do.

Când toată ţara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat către Faraon după pâine. Faraon le-a zis tuturor egiptenilor: „Mergeţi la Iosif, şi el vă va spune ce să faceţi!“

56 A nd the famine was over all the face of the earth: and Joseph opened all the storehouses, and sold unto the Egyptians; and the famine waxed sore in the land of Egypt.

Foametea a cuprins întreaga ţară, iar Iosif a deschis toate locurile cu provizii şi le-a vândut grâne egiptenilor, deoarece foametea era grea în Egipt.

57 A nd all countries came into Egypt to Joseph for to buy corn; because that the famine was so sore in all lands.

Şi, pentru că în întreaga lume foametea era grea, oameni din toate ţările veneau în Egipt ca să cumpere grâne de la Iosif.