1 A nd Abimelech the son of Jerubbaal went to Shechem unto his mother's brethren, and communed with them, and with all the family of the house of his mother's father, saying,

Abimelek, fiul lui Ierub-Baal, s-a dus la Şehem, la rudele sale dinspre mamă şi le-a zis atât lor, cât şi întregului clan al bunicului său:

2 S peak, I pray you, in the ears of all the men of Shechem, Whether is better for you, either that all the sons of Jerubbaal, which are threescore and ten persons, reign over you, or that one reign over you? remember also that I am your bone and your flesh.

„Vă rog să spuneţi în auzul tuturor locuitorilor din Şehem: «Ce este mai bine pentru voi: să domnească peste voi şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Aduceţi-vă aminte că sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră!»“

3 A nd his mother's brethren spake of him in the ears of all the men of Shechem all these words: and their hearts inclined to follow Abimelech; for they said, He is our brother.

Unchii lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Şehem, iar ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelek căci îşi ziceau: «Este fratele nostru!»

4 A nd they gave him threescore and ten pieces of silver out of the house of Baalberith, wherewith Abimelech hired vain and light persons, which followed him.

I-au dat lui Abimelek şaptezeci de şecheli de argint din templul lui Baal-Berit, iar acesta a plătit cu ei nişte bărbaţi de nimic şi fără căpătâi, care au mers după el.

5 A nd he went unto his father's house at Ophrah, and slew his brethren the sons of Jerubbaal, being threescore and ten persons, upon one stone: notwithstanding yet Jotham the youngest son of Jerubbaal was left; for he hid himself.

Apoi a venit la familia tatălui său, în Ofra şi i-a ucis pe o singură piatră pe fraţii lui, şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat fiindcă se ascunsese.

6 A nd all the men of Shechem gathered together, and all the house of Millo, and went, and made Abimelech king, by the plain of the pillar that was in Shechem.

După aceea, toţi locuitorii din Şehem şi din Bet-Milo s-au strâns laolaltă şi au venit să-l întroneze pe Abimelek ca rege lângă terebintul din apropierea monumentului de la Şehem. Pilda lui Iotam

7 A nd when they told it to Jotham, he went and stood in the top of mount Gerizim, and lifted up his voice, and cried, and said unto them, Hearken unto me, ye men of Shechem, that God may hearken unto you.

Când a auzit Iotam de lucrul acesta, s-a dus şi s-a aşezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo le-a strigat spunându-le: „Ascultaţi-mă, locuitori ai Şehemului, ca şi Dumnezeu să vă asculte!

8 T he trees went forth on a time to anoint a king over them; and they said unto the olive tree, Reign thou over us.

Copacii au plecat să ungă un rege peste ei şi i-au zis măslinului: «Domneşte peste noi!»

9 B ut the olive tree said unto them, Should I leave my fatness, wherewith by me they honour God and man, and go to be promoted over the trees?

Dar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu uleiul meu prin care sunt onoraţi Dumnezeu şi oamenii, şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

10 A nd the trees said to the fig tree, Come thou, and reign over us.

Apoi copacii i-au zis smochinului: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

11 B ut the fig tree said unto them, Should I forsake my sweetness, and my good fruit, and go to be promoted over the trees?

Dar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi roadele mele cele bune, ca să stăpânesc peste copaci?»

12 T hen said the trees unto the vine, Come thou, and reign over us.

Atunci copacii i-au zis viţei-de-vie: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

13 A nd the vine said unto them, Should I leave my wine, which cheereth God and man, and go to be promoted over the trees?

Dar viţa le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu mustul care aduce bucurie zeilor şi oamenilor şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

14 T hen said all the trees unto the bramble, Come thou, and reign over us.

În cele din urmă toţi copacii i-au zis arborelui de jujuba: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

15 A nd the bramble said unto the trees, If in truth ye anoint me king over you, then come and put your trust in my shadow: and if not, let fire come out of the bramble, and devour the cedars of Lebanon.

Jujuba le-a răspuns copacilor: «Dacă vreţi cu adevărat să mă ungeţi ca rege al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă sub umbra mea, dar dacă nu vreţi, atunci să iasă foc din jujuba şi să mistuie cedrii Libanului!»

16 N ow therefore, if ye have done truly and sincerely, in that ye have made Abimelech king, and if ye have dealt well with Jerubbaal and his house, and have done unto him according to the deserving of his hands;

Oare cu credincioşie şi în nevinovăţie aţi lucrat voi când l-aţi făcut rege pe Abimelek? V-aţi purtat voi bine cu Ierub-Baal şi familia lui? Şi oare i-aţi făcut voi după cum merita?

17 ( For my father fought for you, and adventured his life far, and delivered you out of the hand of Midian:

Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a riscat viaţa şi v-a eliberat din mâna lui Midian.

18 A nd ye are risen up against my father's house this day, and have slain his sons, threescore and ten persons, upon one stone, and have made Abimelech, the son of his maidservant, king over the men of Shechem, because he is your brother;)

Dar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu şi i-aţi ucis cei şaptezeci de fii pe o singură piatră! Apoi l-aţi întronat ca rege peste locuitorii Şehemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, şi asta pentru că este unul din poporul vostru!

19 I f ye then have dealt truly and sincerely with Jerubbaal and with his house this day, then rejoice ye in Abimelech, and let him also rejoice in you:

Dacă aţi lucrat astăzi cu credincioşie şi în nevinovăţie faţă de Ierub-Baal şi familia lui, atunci bucuraţi-vă de Abimelek şi Abimelek să se bucure de voi!

20 B ut if not, let fire come out from Abimelech, and devour the men of Shechem, and the house of Millo; and let fire come out from the men of Shechem, and from the house of Millo, and devour Abimelech.

Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelek şi să-i mistuie pe locuitorii din Şehem şi din Milo! Şi să iasă foc din locuitorii Şehemului şi din Bet-Milo ca să-l mistuie pe Abimelek!“

21 A nd Jotham ran away, and fled, and went to Beer, and dwelt there, for fear of Abimelech his brother.

Apoi Iotam a fugit, a scăpat şi s-a dus la Beer; şi a locuit acolo, departe de faţa fratelui său Abimelek. Dumnezeu pune capăt răutăţii lui Abimelek

22 W hen Abimelech had reigned three years over Israel,

Abimelek stăpânea peste Israel de trei ani.

23 T hen God sent an evil spirit between Abimelech and the men of Shechem; and the men of Shechem dealt treacherously with Abimelech:

Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek şi locuitorii Şehemului şi astfel locuitorii Şehemului l-au trădat pe Abimelek,

24 T hat the cruelty done to the threescore and ten sons of Jerubbaal might come, and their blood be laid upon Abimelech their brother, which slew them; and upon the men of Shechem, which aided him in the killing of his brethren.

pentru ca nelegiuirea săvârşită faţă de cei şaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată şi sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum şi asupra locuitorilor din Şehem, care l-au ajutat pe acesta să-şi omoare fraţii.

25 A nd the men of Shechem set liers in wait for him in the top of the mountains, and they robbed all that came along that way by them: and it was told Abimelech.

Locuitorii din Şehem au pus la pândă pe vârfurile munţilor nişte oameni care-i jefuiau pe drumeţii ce treceau pe lângă ei. Lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelek.

26 A nd Gaal the son of Ebed came with his brethren, and went over to Shechem: and the men of Shechem put their confidence in him.

Gaal, fiul lui Ebed, a venit în Şehem şi locuitorii Şehemului şi-au pus încrederea în el.

27 A nd they went out into the fields, and gathered their vineyards, and trode the grapes, and made merry, and went into the house of their god, and did eat and drink, and cursed Abimelech.

El şi oamenii lui au ieşit la câmp, le-au cules viile şi au pus strugurii în teasc, după care au dat un ospăţ; au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut şi l-au blestemat pe Abimelek.

28 A nd Gaal the son of Ebed said, Who is Abimelech, and who is Shechem, that we should serve him? is not he the son of Jerubbaal? and Zebul his officer? serve the men of Hamor the father of Shechem: for why should we serve him?

Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek şi cine este Şehem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal şi nu este Zebul reprezentantul lui? E mai bine să slujiţi oamenilor lui Hamor, tatăl lui Şehem! De ce să-i slujim lui Abimelek?

29 A nd would to God this people were under my hand! then would I remove Abimelech. And he said to Abimelech, Increase thine army, and come out.

Ah, dacă ar fi cineva care să-i pună pe oamenii aceştia sub autoritatea mea! L-aş răsturna pe Abimelek! I-aş spune lui Abimelek: «Adună-ţi oştirea şi ieşi la luptă!» “

30 A nd when Zebul the ruler of the city heard the words of Gaal the son of Ebed, his anger was kindled.

Zebul, conducătorul cetăţii, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, şi s-a aprins de mânie.

31 A nd he sent messengers unto Abimelech privily, saying, Behold, Gaal the son of Ebed and his brethren be come to Shechem; and, behold, they fortify the city against thee.

A trimis pe ascuns nişte soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu fraţii săi au venit la Şehem şi răscoală cetatea împotriva ta!

32 N ow therefore up by night, thou and the people that is with thee, and lie in wait in the field:

Pleacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine şi stai la pândă în câmp!

33 A nd it shall be, that in the morning, as soon as the sun is up, thou shalt rise early, and set upon the city: and, behold, when he and the people that is with him come out against thee, then mayest thou do to them as thou shalt find occasion.

Apoi să te scoli dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui şi să te năpusteşti asupra cetăţii! Când Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“

34 A nd Abimelech rose up, and all the people that were with him, by night, and they laid wait against Shechem in four companies.

Abimelek şi tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea şi s-au pus la pândă în patru cete lângă Şehem.

35 A nd Gaal the son of Ebed went out, and stood in the entering of the gate of the city: and Abimelech rose up, and the people that were with him, from lying in wait.

Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii, Abimelek şi poporul care era cu el au ieşit din ascunzătoare.

36 A nd when Gaal saw the people, he said to Zebul, Behold, there come people down from the top of the mountains. And Zebul said unto him, Thou seest the shadow of the mountains as if they were men.

Când a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul: – Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munţilor! Zebul i-a răspuns: – Ceea ce vezi este umbra munţilor, nu oameni!

37 A nd Gaal spake again, and said, See there come people down by the middle of the land, and another company come along by the plain of Meonenim.

Însă Gaal a zis din nou: – Este chiar un popor care se coboară dinspre centrul ţării, iar o ceată vine pe drumul dinspre stejarul prezicătorilor!

38 T hen said Zebul unto him, Where is now thy mouth, wherewith thou saidst, Who is Abimelech, that we should serve him? is not this the people that thou hast despised? go out, I pray now, and fight with them.

Atunci Zebul i-a zis: – Unde îţi este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să-i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l-ai dispreţuit? Du-te acum şi luptă-te cu el!

39 A nd Gaal went out before the men of Shechem, and fought with Abimelech.

Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor din Şehem şi s-a luptat cu Abimelek.

40 A nd Abimelech chased him, and he fled before him, and many were overthrown and wounded, even unto the entering of the gate.

Abimelek l-a urmărit, dar acesta a reuşit să fugă dinaintea lui. Mulţi oameni au căzut răpuşi până spre intrarea porţii.

41 A nd Abimelech dwelt at Arumah: and Zebul thrust out Gaal and his brethren, that they should not dwell in Shechem.

Apoi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i-a izgonit pe Gaal şi pe rudele lui, astfel că n-au mai rămas în Şehem.

42 A nd it came to pass on the morrow, that the people went out into the field; and they told Abimelech.

A doua zi, când poporul a ieşit la câmp, Abimelek a fost înştiinţat de lucrul acesta.

43 A nd he took the people, and divided them into three companies, and laid wait in the field, and looked, and, behold, the people were come forth out of the city; and he rose up against them, and smote them.

Şi-a luat oamenii, i-a împărţit în trei cete şi s-a pus la pândă în câmp. După ce s-a uitat şi a văzut că poporul ieşise din cetate, a pornit la luptă împotriva lui, atacându-l.

44 A nd Abimelech, and the company that was with him, rushed forward, and stood in the entering of the gate of the city: and the two other companies ran upon all the people that were in the fields, and slew them.

Abimelek şi cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porţii cetăţii. Două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp şi i-au ucis.

45 A nd Abimelech fought against the city all that day; and he took the city, and slew the people that was therein, and beat down the city, and sowed it with salt.

Abimelek s-a luptat împotriva cetăţii toată ziua. După ce au cucerit-o şi au omorât poporul care era în ea, ei au dărâmat cetatea şi au presărat-o cu sare.

46 A nd when all the men of the tower of Shechem heard that, they entered into an hold of the house of the god Berith.

Când au auzit acest lucru, toţi locuitorii turnului Şehemului au intrat într-un refugiu din templul lui El-Berit.

47 A nd it was told Abimelech, that all the men of the tower of Shechem were gathered together.

I s-a adus la cunoştinţă lui Abimelek că toţi locuitorii turnului Şehemului s-au adăpostit acolo.

48 A nd Abimelech gat him up to mount Zalmon, he and all the people that were with him; and Abimelech took an axe in his hand, and cut down a bough from the trees, and took it, and laid it on his shoulder, and said unto the people that were with him, What ye have seen me do, make haste, and do as I have done.

Abimelek şi tot poporul care era cu el s-a suit pe muntele Ţalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac şi a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Aţi văzut ce am făcut eu; faceţi şi voi la fel!“

49 A nd all the people likewise cut down every man his bough, and followed Abimelech, and put them to the hold, and set the hold on fire upon them; so that all the men of the tower of Shechem died also, about a thousand men and women.

Fiecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă şi l-a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu şi i-au dat foc atât lui, cât şi oamenilor dinăuntru. Aşa au murit toţi locuitorii din turnul Şehemului, aproape o mie de bărbaţi şi femei.

50 T hen went Abimelech to Thebez, and encamped against Thebez, and took it.

După aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebeţului, l-a împresurat şi l-a cucerit.

51 B ut there was a strong tower within the city, and thither fled all the men and women, and all they of the city, and shut it to them, and gat them up to the top of the tower.

În mijlocul cetăţii era un turn fortificat. Locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru şi se suiseră pe acoperişul turnului.

52 A nd Abimelech came unto the tower, and fought against it, and went hard unto the door of the tower to burn it with fire.

Abimelek a ajuns până la turn şi l-a asediat. Când s-a apropiat de uşa turnului ca să-i dea foc,

53 A nd a certain woman cast a piece of a millstone upon Abimelech's head, and all to brake his skull.

o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek şi i-a crăpat ţeasta.

54 T hen he called hastily unto the young man his armourbearer, and said unto him, Draw thy sword, and slay me, that men say not of me, A women slew him. And his young man thrust him through, and he died.

Atunci el l-a chemat repede pe cel care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca nu cumva să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!“ Slujitorul său l-a străpuns cu sabia şi el a murit.

55 A nd when the men of Israel saw that Abimelech was dead, they departed every man unto his place.

Când au văzut israeliţii că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.

56 T hus God rendered the wickedness of Abimelech, which he did unto his father, in slaying his seventy brethren:

Astfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când şi-a ucis cei şaptezeci de fraţi.

57 A nd all the evil of the men of Shechem did God render upon their heads: and upon them came the curse of Jotham the son of Jerubbaal.

Tot răul făcut de locuitorii din Şehem, Dumnezeu l-a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.