1 A nd Abimelech the son of Jerubbaal went to Shechem to his mother’s relatives, and spoke to them and to the whole clan of the household of his mother’s father, saying,

Abimelek, fiul lui Ierub-Baal, s-a dus la Şehem, la rudele sale dinspre mamă şi le-a zis atât lor, cât şi întregului clan al bunicului său:

2 “ Speak, now, in the hearing of all the leaders of Shechem, ‘Which is better for you, that seventy men, all the sons of Jerubbaal, rule over you, or that one man rule over you?’ Also, remember that I am your bone and your flesh.”

„Vă rog să spuneţi în auzul tuturor locuitorilor din Şehem: «Ce este mai bine pentru voi: să domnească peste voi şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Aduceţi-vă aminte că sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră!»“

3 A nd his mother’s relatives spoke all these words on his behalf in the hearing of all the leaders of Shechem; and they were inclined to follow Abimelech, for they said, “He is our relative.”

Unchii lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Şehem, iar ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelek căci îşi ziceau: «Este fratele nostru!»

4 T hey gave him seventy pieces of silver from the house of Baal-berith with which Abimelech hired worthless and reckless fellows, and they followed him.

I-au dat lui Abimelek şaptezeci de şecheli de argint din templul lui Baal-Berit, iar acesta a plătit cu ei nişte bărbaţi de nimic şi fără căpătâi, care au mers după el.

5 T hen he went to his father’s house at Ophrah and killed his brothers the sons of Jerubbaal, seventy men, on one stone. But Jotham the youngest son of Jerubbaal was left, for he hid himself.

Apoi a venit la familia tatălui său, în Ofra şi i-a ucis pe o singură piatră pe fraţii lui, şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat fiindcă se ascunsese.

6 A ll the men of Shechem and all Beth-millo assembled together, and they went and made Abimelech king, by the oak of the pillar which was in Shechem.

După aceea, toţi locuitorii din Şehem şi din Bet-Milo s-au strâns laolaltă şi au venit să-l întroneze pe Abimelek ca rege lângă terebintul din apropierea monumentului de la Şehem. Pilda lui Iotam

7 N ow when they told Jotham, he went and stood on the top of Mount Gerizim, and lifted his voice and called out. Thus he said to them, “Listen to me, O men of Shechem, that God may listen to you.

Când a auzit Iotam de lucrul acesta, s-a dus şi s-a aşezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo le-a strigat spunându-le: „Ascultaţi-mă, locuitori ai Şehemului, ca şi Dumnezeu să vă asculte!

8 O nce the trees went forth to anoint a king over them, and they said to the olive tree, ‘Reign over us!’

Copacii au plecat să ungă un rege peste ei şi i-au zis măslinului: «Domneşte peste noi!»

9 B ut the olive tree said to them, ‘Shall I leave my fatness with which God and men are honored, and go to wave over the trees?’

Dar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu uleiul meu prin care sunt onoraţi Dumnezeu şi oamenii, şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

10 T hen the trees said to the fig tree, ‘You come, reign over us!’

Apoi copacii i-au zis smochinului: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

11 B ut the fig tree said to them, ‘Shall I leave my sweetness and my good fruit, and go to wave over the trees?’

Dar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi roadele mele cele bune, ca să stăpânesc peste copaci?»

12 T hen the trees said to the vine, ‘You come, reign over us!’

Atunci copacii i-au zis viţei-de-vie: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

13 B ut the vine said to them, ‘Shall I leave my new wine, which cheers God and men, and go to wave over the trees?’

Dar viţa le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu mustul care aduce bucurie zeilor şi oamenilor şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

14 F inally all the trees said to the bramble, ‘You come, reign over us!’

În cele din urmă toţi copacii i-au zis arborelui de jujuba: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

15 T he bramble said to the trees, ‘If in truth you are anointing me as king over you, come and take refuge in my shade; but if not, may fire come out from the bramble and consume the cedars of Lebanon.’

Jujuba le-a răspuns copacilor: «Dacă vreţi cu adevărat să mă ungeţi ca rege al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă sub umbra mea, dar dacă nu vreţi, atunci să iasă foc din jujuba şi să mistuie cedrii Libanului!»

16 “ Now therefore, if you have dealt in truth and integrity in making Abimelech king, and if you have dealt well with Jerubbaal and his house, and have dealt with him as he deserved—

Oare cu credincioşie şi în nevinovăţie aţi lucrat voi când l-aţi făcut rege pe Abimelek? V-aţi purtat voi bine cu Ierub-Baal şi familia lui? Şi oare i-aţi făcut voi după cum merita?

17 f or my father fought for you and risked his life and delivered you from the hand of Midian;

Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a riscat viaţa şi v-a eliberat din mâna lui Midian.

18 b ut you have risen against my father’s house today and have killed his sons, seventy men, on one stone, and have made Abimelech, the son of his maidservant, king over the men of Shechem, because he is your relative—

Dar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu şi i-aţi ucis cei şaptezeci de fii pe o singură piatră! Apoi l-aţi întronat ca rege peste locuitorii Şehemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, şi asta pentru că este unul din poporul vostru!

19 i f then you have dealt in truth and integrity with Jerubbaal and his house this day, rejoice in Abimelech, and let him also rejoice in you.

Dacă aţi lucrat astăzi cu credincioşie şi în nevinovăţie faţă de Ierub-Baal şi familia lui, atunci bucuraţi-vă de Abimelek şi Abimelek să se bucure de voi!

20 B ut if not, let fire come out from Abimelech and consume the men of Shechem and Beth-millo; and let fire come out from the men of Shechem and from Beth-millo, and consume Abimelech.”

Dar dacă nu, să iasă foc din Abimelek şi să-i mistuie pe locuitorii din Şehem şi din Milo! Şi să iasă foc din locuitorii Şehemului şi din Bet-Milo ca să-l mistuie pe Abimelek!“

21 T hen Jotham escaped and fled, and went to Beer and remained there because of Abimelech his brother. Shechem and Abimelech Fall

Apoi Iotam a fugit, a scăpat şi s-a dus la Beer; şi a locuit acolo, departe de faţa fratelui său Abimelek. Dumnezeu pune capăt răutăţii lui Abimelek

22 N ow Abimelech ruled over Israel three years.

Abimelek stăpânea peste Israel de trei ani.

23 T hen God sent an evil spirit between Abimelech and the men of Shechem; and the men of Shechem dealt treacherously with Abimelech,

Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelek şi locuitorii Şehemului şi astfel locuitorii Şehemului l-au trădat pe Abimelek,

24 s o that the violence done to the seventy sons of Jerubbaal might come, and their blood might be laid on Abimelech their brother, who killed them, and on the men of Shechem, who strengthened his hands to kill his brothers.

pentru ca nelegiuirea săvârşită faţă de cei şaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată şi sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum şi asupra locuitorilor din Şehem, care l-au ajutat pe acesta să-şi omoare fraţii.

25 T he men of Shechem set men in ambush against him on the tops of the mountains, and they robbed all who might pass by them along the road; and it was told to Abimelech.

Locuitorii din Şehem au pus la pândă pe vârfurile munţilor nişte oameni care-i jefuiau pe drumeţii ce treceau pe lângă ei. Lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelek.

26 N ow Gaal the son of Ebed came with his relatives, and crossed over into Shechem; and the men of Shechem put their trust in him.

Gaal, fiul lui Ebed, a venit în Şehem şi locuitorii Şehemului şi-au pus încrederea în el.

27 T hey went out into the field and gathered the grapes of their vineyards and trod them, and held a festival; and they went into the house of their god, and ate and drank and cursed Abimelech.

El şi oamenii lui au ieşit la câmp, le-au cules viile şi au pus strugurii în teasc, după care au dat un ospăţ; au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut şi l-au blestemat pe Abimelek.

28 T hen Gaal the son of Ebed said, “Who is Abimelech, and who is Shechem, that we should serve him? Is he not the son of Jerubbaal, and is Zebul not his lieutenant? Serve the men of Hamor the father of Shechem; but why should we serve him?

Gaal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek şi cine este Şehem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal şi nu este Zebul reprezentantul lui? E mai bine să slujiţi oamenilor lui Hamor, tatăl lui Şehem! De ce să-i slujim lui Abimelek?

29 W ould, therefore, that this people were under my authority! Then I would remove Abimelech.” And he said to Abimelech, “Increase your army and come out.”

Ah, dacă ar fi cineva care să-i pună pe oamenii aceştia sub autoritatea mea! L-aş răsturna pe Abimelek! I-aş spune lui Abimelek: «Adună-ţi oştirea şi ieşi la luptă!» “

30 W hen Zebul the ruler of the city heard the words of Gaal the son of Ebed, his anger burned.

Zebul, conducătorul cetăţii, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, şi s-a aprins de mânie.

31 H e sent messengers to Abimelech deceitfully, saying, “Behold, Gaal the son of Ebed and his relatives have come to Shechem; and behold, they are stirring up the city against you.

A trimis pe ascuns nişte soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu fraţii săi au venit la Şehem şi răscoală cetatea împotriva ta!

32 N ow therefore, arise by night, you and the people who are with you, and lie in wait in the field.

Pleacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine şi stai la pândă în câmp!

33 I n the morning, as soon as the sun is up, you shall rise early and rush upon the city; and behold, when he and the people who are with him come out against you, you shall do to them whatever you can.”

Apoi să te scoli dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui şi să te năpusteşti asupra cetăţii! Când Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“

34 S o Abimelech and all the people who were with him arose by night and lay in wait against Shechem in four companies.

Abimelek şi tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea şi s-au pus la pândă în patru cete lângă Şehem.

35 N ow Gaal the son of Ebed went out and stood in the entrance of the city gate; and Abimelech and the people who were with him arose from the ambush.

Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii, Abimelek şi poporul care era cu el au ieşit din ascunzătoare.

36 W hen Gaal saw the people, he said to Zebul, “ Look, people are coming down from the tops of the mountains.” But Zebul said to him, “You are seeing the shadow of the mountains as if they were men.”

Când a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul: – Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munţilor! Zebul i-a răspuns: – Ceea ce vezi este umbra munţilor, nu oameni!

37 G aal spoke again and said, “Behold, people are coming down from the highest part of the land, and one company comes by the way of the diviners’ oak.”

Însă Gaal a zis din nou: – Este chiar un popor care se coboară dinspre centrul ţării, iar o ceată vine pe drumul dinspre stejarul prezicătorilor!

38 T hen Zebul said to him, “Where is your boasting now with which you said, ‘Who is Abimelech that we should serve him?’ Is this not the people whom you despised? Go out now and fight with them!”

Atunci Zebul i-a zis: – Unde îţi este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să-i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l-ai dispreţuit? Du-te acum şi luptă-te cu el!

39 S o Gaal went out before the leaders of Shechem and fought with Abimelech.

Gaal a înaintat în fruntea locuitorilor din Şehem şi s-a luptat cu Abimelek.

40 A bimelech chased him, and he fled before him; and many fell wounded up to the entrance of the gate.

Abimelek l-a urmărit, dar acesta a reuşit să fugă dinaintea lui. Mulţi oameni au căzut răpuşi până spre intrarea porţii.

41 T hen Abimelech remained at Arumah, but Zebul drove out Gaal and his relatives so that they could not remain in Shechem.

Apoi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i-a izgonit pe Gaal şi pe rudele lui, astfel că n-au mai rămas în Şehem.

42 N ow it came about the next day, that the people went out to the field, and it was told to Abimelech.

A doua zi, când poporul a ieşit la câmp, Abimelek a fost înştiinţat de lucrul acesta.

43 S o he took his people and divided them into three companies, and lay in wait in the field; when he looked and saw the people coming out from the city, he arose against them and slew them.

Şi-a luat oamenii, i-a împărţit în trei cete şi s-a pus la pândă în câmp. După ce s-a uitat şi a văzut că poporul ieşise din cetate, a pornit la luptă împotriva lui, atacându-l.

44 T hen Abimelech and the company who was with him dashed forward and stood in the entrance of the city gate; the other two companies then dashed against all who were in the field and slew them.

Abimelek şi cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porţii cetăţii. Două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp şi i-au ucis.

45 A bimelech fought against the city all that day, and he captured the city and killed the people who were in it; then he razed the city and sowed it with salt.

Abimelek s-a luptat împotriva cetăţii toată ziua. După ce au cucerit-o şi au omorât poporul care era în ea, ei au dărâmat cetatea şi au presărat-o cu sare.

46 W hen all the leaders of the tower of Shechem heard of it, they entered the inner chamber of the temple of El-berith.

Când au auzit acest lucru, toţi locuitorii turnului Şehemului au intrat într-un refugiu din templul lui El-Berit.

47 I t was told Abimelech that all the leaders of the tower of Shechem were gathered together.

I s-a adus la cunoştinţă lui Abimelek că toţi locuitorii turnului Şehemului s-au adăpostit acolo.

48 S o Abimelech went up to Mount Zalmon, he and all the people who were with him; and Abimelech took an axe in his hand and cut down a branch from the trees, and lifted it and laid it on his shoulder. Then he said to the people who were with him, “What you have seen me do, hurry and do likewise.”

Abimelek şi tot poporul care era cu el s-a suit pe muntele Ţalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac şi a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Aţi văzut ce am făcut eu; faceţi şi voi la fel!“

49 A ll the people also cut down each one his branch and followed Abimelech, and put them on the inner chamber and set the inner chamber on fire over those inside, so that all the men of the tower of Shechem also died, about a thousand men and women.

Fiecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă şi l-a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu şi i-au dat foc atât lui, cât şi oamenilor dinăuntru. Aşa au murit toţi locuitorii din turnul Şehemului, aproape o mie de bărbaţi şi femei.

50 T hen Abimelech went to Thebez, and he camped against Thebez and captured it.

După aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebeţului, l-a împresurat şi l-a cucerit.

51 B ut there was a strong tower in the center of the city, and all the men and women with all the leaders of the city fled there and shut themselves in; and they went up on the roof of the tower.

În mijlocul cetăţii era un turn fortificat. Locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru şi se suiseră pe acoperişul turnului.

52 S o Abimelech came to the tower and fought against it, and approached the entrance of the tower to burn it with fire.

Abimelek a ajuns până la turn şi l-a asediat. Când s-a apropiat de uşa turnului ca să-i dea foc,

53 B ut a certain woman threw an upper millstone on Abimelech’s head, crushing his skull.

o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek şi i-a crăpat ţeasta.

54 T hen he called quickly to the young man, his armor bearer, and said to him, “Draw your sword and kill me, so that it will not be said of me, ‘A woman slew him.’” So the young man pierced him through, and he died.

Atunci el l-a chemat repede pe cel care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca nu cumva să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!“ Slujitorul său l-a străpuns cu sabia şi el a murit.

55 W hen the men of Israel saw that Abimelech was dead, each departed to his home.

Când au văzut israeliţii că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.

56 T hus God repaid the wickedness of Abimelech, which he had done to his father in killing his seventy brothers.

Astfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când şi-a ucis cei şaptezeci de fraţi.

57 A lso God returned all the wickedness of the men of Shechem on their heads, and the curse of Jotham the son of Jerubbaal came upon them.

Tot răul făcut de locuitorii din Şehem, Dumnezeu l-a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.