1 “ At that time,” declares the Lord, “they will bring out the bones of the kings of Judah and the bones of its princes, and the bones of the priests and the bones of the prophets, and the bones of the inhabitants of Jerusalem from their graves.

În vremea aceea, zice Domnul, osemintele regilor şi ale conducătorilor lui Iuda, osemintele preoţilor şi ale profeţilor şi osemintele locuitorilor Ierusalimului vor fi scoase din mormintele lor,

2 T hey will spread them out to the sun, the moon and to all the host of heaven, which they have loved and which they have served, and which they have gone after and which they have sought, and which they have worshiped. They will not be gathered or buried; they will be as dung on the face of the ground.

vor fi întinse în faţa soarelui, a lunii şi a întregii oştiri a cerului, a acelora pe care ei i-au iubit, i-au slujit, i-au urmat, i-au căutat şi s-au închinat înaintea lor. Nu vor mai fi adunate, nici îngropate, ci vor fi un gunoi pe faţa pământului.

3 A nd death will be chosen rather than life by all the remnant that remains of this evil family, that remains in all the places to which I have driven them,” declares the Lord of hosts.

În toate locurile unde îi voi izgoni, toţi cei ce vor supravieţui din acest neam rău vor prefera mai degrabă moartea decât viaţa, zice Domnul Oştirilor.“ Păcat şi pedeapsă

4 “ You shall say to them, ‘Thus says the Lord, “Do men fall and not get up again? Does one turn away and not repent?

„Spune-le că aşa vorbeşte Domnul: «Cine cade şi nu se mai ridică? Cine se abate din drum fără să se întoarcă iarăşi?

5 “ Why then has this people, Jerusalem, Turned away in continual apostasy? They hold fast to deceit, They refuse to return.

De ce atunci cei din poporul acesta se abat din drum, iar Ierusalimul stăruie în apostazie? Ei se întăresc tot mai mult în înşelătorie şi refuză să se întoarcă?

6 “ I have listened and heard, They have spoken what is not right; No man repented of his wickedness, Saying, ‘What have I done?’ Everyone turned to his course, Like a horse charging into the battle.

Am ascultat cu atenţie, dar ei nu rostesc ceea ce este drept. Nici unuia nu-i pare rău de răul lui şi nu se întreabă: ‘Ce am făcut?’. Toţi îşi încep din nou alergarea, ca un cal care se aruncă în luptă.

7 “ Even the stork in the sky Knows her seasons; And the turtledove and the swift and the thrush Observe the time of their migration; But My people do not know The ordinance of the Lord.

Până şi barza îşi cunoaşte timpul ei pe ceruri; turturica, lăstunul şi cocorul iau aminte la timpul când trebuie să vină. Dar poporul Meu nu cunoaşte porunca Domnului.

8 “ How can you say, ‘We are wise, And the law of the Lord is with us’? But behold, the lying pen of the scribes Has made it into a lie.

Cum puteţi spune: ‘Suntem înţelepţi, căci avem Legea Domnului!’, când, de fapt, pana mincinoasă a scribilor a transformat-o într-o minciună?

9 “ The wise men are put to shame, They are dismayed and caught; Behold, they have rejected the word of the Lord, And what kind of wisdom do they have?

Înţelepţii sunt daţi de ruşine, sunt îngroziţi şi capturaţi. De vreme ce au respins Cuvântul Domnului, ce fel de înţelepciune au ei?

10 “ Therefore I will give their wives to others, Their fields to new owners; Because from the least even to the greatest Everyone is greedy for gain; From the prophet even to the priest Everyone practices deceit.

De aceea, pe soţiile lor le voi da altor bărbaţi şi terenurile lor altor proprietari. Căci, de la cel mai mic până la cel mai mare, toţi sunt lacomi de câştig; de la profet până la preot, toţi înşală.

11 “ They heal the brokenness of the daughter of My people superficially, Saying, ‘Peace, peace,’ But there is no peace.

Ei leagă în mod uşuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: ‘Pace, pace!’, când nu este pace.

12 “ Were they ashamed because of the abomination they had done? They certainly were not ashamed, And they did not know how to blush; Therefore they shall fall among those who fall; At the time of their punishment they shall be brought down,” Says the Lord.

Le este lor ruşine de urâciunile pe care le săvârşesc? Nu, nu le este ruşine deloc; nici măcar nu ştiu să roşească. De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad şi vor fi răsturnaţi, când vor fi pedepsiţi, zice Domnul.

13 “ I will surely snatch them away,” declares the Lord; “There will be no grapes on the vine And no figs on the fig tree, And the leaf will wither; And what I have given them will pass away.”’”

Voi face să le înceteze recolta, zice Domnul. Nu vor mai fi struguri în vie, nu vor mai fi smochine în smochin, iar frunzele se vor veşteji. Ceea ce le-am dat va fi luat de la ei. »“

14 W hy are we sitting still? Assemble yourselves, and let us go into the fortified cities And let us perish there, Because the Lord our God has doomed us And given us poisoned water to drink, For we have sinned against the Lord.

„De ce mai staţi în aşteptare? Adunaţi-vă! Să intrăm în cetăţile fortificate şi să pierim acolo! Căci Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a condamnat la moarte şi ne dă să bem ape otrăvite, pentru că am păcătuit împotriva Lui.

15 W e waited for peace, but no good came; For a time of healing, but behold, terror!

Aşteptam pacea, dar n-a venit nimic bun; aşteptam un timp de vindecare, dar iată că vine numai teroare.

16 F rom Dan is heard the snorting of his horses; At the sound of the neighing of his stallions The whole land quakes; For they come and devour the land and its fullness, The city and its inhabitants.

Gâfâitul cailor duşmanilor se aude din Dan; la nechezatul armăsarilor lor se cutremură toată ţara; au venit să devoreze ţara şi tot ce cuprinde ea, cetatea şi pe cei ce locuiesc în ea.“

17 “ For behold, I am sending serpents against you, Adders, for which there is no charm, And they will bite you,” declares the Lord.

„Iată, voi trimite printre voi nişte şerpi veninoşi, nişte vipere care nu pot fi vrăjite şi care vă vor muşca, zice Domnul.“

18 M y sorrow is beyond healing, My heart is faint within me!

„Durerea mea nu are leac! Inima îmi este sleită în mine!

19 B ehold, listen! The cry of the daughter of my people from a distant land: “Is the Lord not in Zion? Is her King not within her?” “Why have they provoked Me with their graven images, with foreign idols?”

Iată, strigătul fiicei poporului meu răsună dintr-o ţară îndepărtată: «Nu mai este Domnul în Sion? Nu mai este Împăratul lui acolo?»“ „De ce M-au provocat la mânie prin chipurile lor cioplite, prin idolii lor străini ce nu sunt de nici un folos?“

20 “ Harvest is past, summer is ended, And we are not saved.”

„Secerişul a trecut, vara s-a terminat, iar noi tot nu suntem izbăviţi.

21 F or the brokenness of the daughter of my people I am broken; I mourn, dismay has taken hold of me.

Sunt zdrobit de durerea fiicei poporului meu; jelesc, iar spaima mă cuprinde.

22 I s there no balm in Gilead? Is there no physician there? Why then has not the health of the daughter of my people been restored?

Nu este nici un balsam vindecător în Ghilad? Nu este nici un doctor acolo? De ce nu este vindecare pentru rana fiicei poporului meu?