1 D o not be envious of evil men, Nor desire to be with them;

Nu invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

2 F or their minds devise violence, And their lips talk of trouble.

căci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

3 B y wisdom a house is built, And by understanding it is established;

Prin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

4 A nd by knowledge the rooms are filled With all precious and pleasant riches.

prin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

5 A wise man is strong, And a man of knowledge increases power.

Un om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

6 F or by wise guidance you will wage war, And in abundance of counselors there is victory.

căci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

7 W isdom is too exalted for a fool, He does not open his mouth in the gate.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

8 O ne who plans to do evil, Men will call a schemer.

Cine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

9 T he devising of folly is sin, And the scoffer is an abomination to men.

Planul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

10 I f you are slack in the day of distress, Your strength is limited.

Dacă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

11 D eliver those who are being taken away to death, And those who are staggering to slaughter, Oh hold them back.

Salvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

12 I f you say, “See, we did not know this,” Does He not consider it who weighs the hearts? And does He not know it who keeps your soul? And will He not render to man according to his work?

Dacă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

13 M y son, eat honey, for it is good, Yes, the honey from the comb is sweet to your taste;

Fiul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

14 K now that wisdom is thus for your soul; If you find it, then there will be a future, And your hope will not be cut off.

Să ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

15 D o not lie in wait, O wicked man, against the dwelling of the righteous; Do not destroy his resting place;

Răule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

16 F or a righteous man falls seven times, and rises again, But the wicked stumble in time of calamity.

căci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

17 D o not rejoice when your enemy falls, And do not let your heart be glad when he stumbles;

Nu te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

18 O r the Lord will see it and be displeased, And turn His anger away from him.

ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

19 D o not fret because of evildoers Or be envious of the wicked;

Nu te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

20 F or there will be no future for the evil man; The lamp of the wicked will be put out.

căci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

21 M y son, fear the Lord and the king; Do not associate with those who are given to change,

Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

22 F or their calamity will rise suddenly, And who knows the ruin that comes from both of them?

căci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

23 T hese also are sayings of the wise. To show partiality in judgment is not good.

Următoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

24 H e who says to the wicked, “You are righteous,” Peoples will curse him, nations will abhor him;

Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

25 B ut to those who rebuke the wicked will be delight, And a good blessing will come upon them.

Celor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

26 H e kisses the lips Who gives a right answer.

Un răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

27 P repare your work outside And make it ready for yourself in the field; Afterwards, then, build your house.

Termină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

28 D o not be a witness against your neighbor without cause, And do not deceive with your lips.

Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

29 D o not say, “Thus I shall do to him as he has done to me; I will render to the man according to his work.”

Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

30 I passed by the field of the sluggard And by the vineyard of the man lacking sense,

Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

31 A nd behold, it was completely overgrown with thistles; Its surface was covered with nettles, And its stone wall was broken down.

era plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

32 W hen I saw, I reflected upon it; I looked, and received instruction.

Am luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

33 “ A little sleep, a little slumber, A little folding of the hands to rest,”

să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

34 T hen your poverty will come as a robber And your want like an armed man.

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.