1 R emember, O Lord, what has befallen us; Look, and see our reproach!
Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s-a întâmplat! Uită-te şi vezi ruşinea noastră!
2 O ur inheritance has been turned over to strangers, Our houses to aliens.
Moştenirea noastră s-a dus la necunoscuţi, iar casele noastre – la străini.
3 W e have become orphans without a father, Our mothers are like widows.
Am ajuns orfani de tată, iar mamele noastre sunt ca nişte văduve.
4 W e have to pay for our drinking water, Our wood comes to us at a price.
Apa noastră o bem pe bani, iar lemnele noastre trebuie să le cumpărăm.
5 O ur pursuers are at our necks; We are worn out, there is no rest for us.
Prigonitorii noştri sunt pe urmele noastre. Suntem obosiţi, dar nu suntem lăsaţi să ne odihnim.
6 W e have submitted to Egypt and Assyria to get enough bread.
Ne-am aliat cu Egiptul şi cu Asiria, ca să ne săturăm cu pâine.
7 O ur fathers sinned, and are no more; It is we who have borne their iniquities.
Părinţii noştri au păcătuit şi nu mai sunt, iar noi purtăm pedeapsa lor.
8 S laves rule over us; There is no one to deliver us from their hand.
Sclavii stăpânesc peste noi şi nimeni nu ne eliberează din mâna lor.
9 W e get our bread at the risk of our lives Because of the sword in the wilderness.
Ne câştigăm pâinea riscându-ne viaţa din cauza sabiei din pustie.
10 O ur skin has become as hot as an oven, Because of the burning heat of famine.
Ne arde pielea ca un cuptor de febra pricinuită de foame.
11 T hey ravished the women in Zion, The virgins in the cities of Judah.
Au necinstit pe femei în Sion, pe fecioare – în cetăţile lui Iuda.
12 P rinces were hung by their hands; Elders were not respected.
Prinţii au fost spânzuraţi de mâinile lor, iar bătrânilor nu li s-a dat cinste.
13 Y oung men worked at the grinding mill, And youths stumbled under loads of wood.
Tinerii trudesc la piatra de moară, iar copiii cad sub poverile de lemne.
14 E lders are gone from the gate, Young men from their music.
Bătrânii nu mai vin la poarta cetăţii, iar tinerii au încetat să mai cânte.
15 T he joy of our hearts has ceased; Our dancing has been turned into mourning.
S-a dus bucuria din inimile noastre, iar dansul nostru s-a prefăcut în jale.
16 T he crown has fallen from our head; Woe to us, for we have sinned!
A căzut coroana de pe capul nostru. Vai de noi, căci am păcătuit!
17 B ecause of this our heart is faint, Because of these things our eyes are dim;
Iată de ce ne leşină inima, iată de ce ni s-au întunecat ochii:
18 B ecause of Mount Zion which lies desolate, Foxes prowl in it.
muntele Sion a ajuns pustiit şi pe el se plimbă şacalii.
19 Y ou, O Lord, rule forever; Your throne is from generation to generation.
Doamne, Tu împărăţeşti veşnic. Tronul Tău dăinuie din generaţie în generaţie.
20 W hy do You forget us forever? Why do You forsake us so long?
De ce să ne uiţi pentru totdeauna? De ce să ne părăseşti pentru mult timp?
21 R estore us to You, O Lord, that we may be restored; Renew our days as of old,
Întoarce-ne la Tine, Doamne, ca astfel să ne întoarcem! Dă-ne iarăşi zile ca cele din trecut!
22 U nless You have utterly rejected us And are exceedingly angry with us.
Să ne fi respins Tu oare de tot şi să te fi mâniat Tu pe noi peste măsură?!