1 A maziah was twenty-five years old when he became king, and he reigned twenty-nine years in Jerusalem. And his mother’s name was Jehoaddan of Jerusalem.

Amaţia era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Iehoadin şi era din Ierusalim.

2 H e did right in the sight of the Lord, yet not with a whole heart.

El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar totuşi nu din toată inima.

3 N ow it came about as soon as the kingdom was firmly in his grasp, that he killed his servants who had slain his father the king.

După ce şi-a întărit domnia, el i-a omorât pe slujitorii care-l uciseseră pe tatăl său, regele.

4 H owever, he did not put their children to death, but did as it is written in the law in the book of Moses, which the Lord commanded, saying, “ Fathers shall not be put to death for sons, nor sons be put to death for fathers, but each shall be put to death for his own sin.” Amaziah Defeats Edomites

Totuşi pe fiii lor el nu i-a omorât din pricina a ceea ce este scris în Lege, în Cartea lui Moise, unde Domnul porunceşte: „Să nu-i omori pe părinţi pentru copii şi nici pe copii pentru părinţi, ci fiecare om să fie omorât pentru păcatul lui.“

5 M oreover, Amaziah assembled Judah and appointed them according to their fathers’ households under commanders of thousands and commanders of hundreds throughout Judah and Benjamin; and he took a census of those from twenty years old and upward and found them to be 300, 000 choice men, able to go to war and handle spear and shield.

Amaţia i-a strâns pe cei din Iuda, a aşezat tot poporul lui Iuda şi al lui Beniamin după familiile lor, potrivit căpeteniilor peste mii şi căpeteniilor peste sute şi i-a numărat pe cei de la douăzeci de ani în sus. Astfel, a găsit trei sute de mii de oameni aleşi, în stare să iasă la luptă şi să mânuiască lancea şi scutul.

6 H e hired also 100, 000 valiant warriors out of Israel for one hundred talents of silver.

El a mai tocmit o sută de mii de războinici viteji din Israel cu o sută de talanţi de argint.

7 B ut a man of God came to him saying, “O king, do not let the army of Israel go with you, for the Lord is not with Israel nor with any of the sons of Ephraim.

Dar un om al lui Dumnezeu a venit la rege şi i-a zis: – Nu lua cu tine oştirea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toţi aceşti fii ai lui Efraim!

8 B ut if you do go, do it, be strong for the battle; yet God will bring you down before the enemy, for God has power to help and to bring down.”

Căci, chiar dacă te vei duce şi vei fi curajos în luptă, Dumnezeu va face să te prăbuşeşti înaintea duşmanului, pentru că El are putere să ajute, dar şi să prăbuşească.

9 A maziah said to the man of God, “But what shall we do for the hundred talents which I have given to the troops of Israel?” And the man of God answered, “ The Lord has much more to give you than this.”

Amaţia l-a întrebat pe omul lui Dumnezeu: – Dar cum rămâne cu cei o sută de talanţi pe care i-am dat cetei lui Israel? Omul lui Dumnezeu i-a răspuns: – Domnul poate să-ţi dea mult mai mult decât atât.

10 T hen Amaziah dismissed them, the troops which came to him from Ephraim, to go home; so their anger burned against Judah and they returned home in fierce anger.

Amaţia şi-a despărţit oamenii de ceata venită din Efraim, după care a trimis ceata acasă. Ei s-au mâniat foarte tare pe cei din Iuda şi s-au întors acasă înfuriaţi.

11 N ow Amaziah strengthened himself and led his people forth, and went to the Valley of Salt and struck down 10, 000 of the sons of Seir.

Amaţia s-a pregătit şi şi-a condus poporul, mergând în Valea Sării, unde au omorât zece mii de oameni din Seir.

12 T he sons of Judah also captured 10, 000 alive and brought them to the top of the cliff and threw them down from the top of the cliff, so that they were all dashed to pieces.

Cei din Iuda au capturat de vii zece mii de bărbaţi pe care i-au urcat pe vârful unei stânci, de unde i-au prăvălit, astfel încât toţi au fost zdrobiţi.

13 B ut the troops whom Amaziah sent back from going with him to battle, raided the cities of Judah, from Samaria to Beth-horon, and struck down 3, 000 of them and plundered much spoil. Amaziah Rebuked for Idolatry

Între timp ceata pe care Amaţia o trimisese înapoi şi nu o lăsase să meargă cu ei la luptă, invadase cetăţile lui Iuda, din Samaria şi până la Bet-Horon, ucigând trei mii de oameni şi luând o pradă mare.

14 N ow after Amaziah came from slaughtering the Edomites, he brought the gods of the sons of Seir, set them up as his gods, bowed down before them and burned incense to them.

După ce s-a întors de la înfrângerea edomiţilor, Amaţia a adus zeii poporului din Seir şi i-a pus ca zei ai săi. El se închina înaintea lor şi aducea tămâie pentru ei.

15 T hen the anger of the Lord burned against Amaziah, and He sent him a prophet who said to him, “Why have you sought the gods of the people who have not delivered their own people from your hand?”

Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Amaţia şi i-a trimis un profet care i-a spus astfel: – De ce ai întrebat pe zeii care nu şi-au putut izbăvi propriul popor din mâna ta?

16 A s he was talking with him, the king said to him, “Have we appointed you a royal counselor? Stop! Why should you be struck down?” Then the prophet stopped and said, “I know that God has planned to destroy you, because you have done this and have not listened to my counsel.” Amaziah Defeated by Joash of Israel

În timp ce acesta vorbea, regele i-a zis: – Te-am pus eu să fii sfetnicul regelui? Încetează! Sau vrei să te lovesc? Profetul s-a oprit, dar a mai adăugat: – Ştiu acum că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu ai ascultat de sfatul meu.

17 T hen Amaziah king of Judah took counsel and sent to Joash the son of Jehoahaz the son of Jehu, the king of Israel, saying, “Come, let us face each other.”

După ce s-a sfătuit, Amaţia, regele lui Iuda, a trimis nişte soli la Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel, zicându-i: – Vino să ne confruntăm!

18 J oash the king of Israel sent to Amaziah king of Judah, saying, “ The thorn bush which was in Lebanon sent to the cedar which was in Lebanon, saying, ‘Give your daughter to my son in marriage.’ But there passed by a wild beast that was in Lebanon and trampled the thorn bush.

Dar Iehoaş, regele lui Israel, i-a răspuns lui Amaţia, regele lui Iuda, astfel: – Spinul din Liban a trimis un sol să-i spună cedrului din Liban: „Dă-o pe fiica ta de soţie fiului meu!“ Imediat însă animalele sălbatice au trecut pe acolo şi au călcat spinul în picioare.

19 Y ou said, ‘Behold, you have defeated Edom.’ And your heart has become proud in boasting. Now stay at home; for why should you provoke trouble so that you, even you, would fall and Judah with you?”

Tu zici: „Iată, am învins Edomul!“ Şi de aceea ţi s-a înălţat inima, mândrindu-te. Rămâi mai bine acasă! De ce să stârneşti o nenorocire care ar duce la căderea ta şi a lui Iuda?“

20 B ut Amaziah would not listen, for it was from God, that He might deliver them into the hand of Joash because they had sought the gods of Edom.

Amaţia însă nu a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărâse să-i dea pe cei din Iuda în mâna lui Iehoaş, deoarece căutaseră pe zeii Edomului.

21 S o Joash king of Israel went up, and he and Amaziah king of Judah faced each other at Beth-shemesh, which belonged to Judah.

Prin urmare, Iehoaş, regele lui Israel, a pornit la atac. El şi Amaţia, regele lui Iuda, s-au confruntat la Bet-Şemeş, în Iuda.

22 J udah was defeated by Israel, and they fled each to his tent.

Iuda a fost învins de Israel şi fiecare om a fugit acasă.

23 T hen Joash king of Israel captured Amaziah king of Judah, the son of Joash the son of Jehoahaz, at Beth-shemesh, and brought him to Jerusalem and tore down the wall of Jerusalem from the Gate of Ephraim to the Corner Gate, 400 cubits.

Iehoaş, regele lui Israel, l-a prins pe Amaţia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, fiul lui Ahazia, la Bet-Şemeş şi l-a adus la Ierusalim. Apoi a spart zidul Ierusalimului de la Poarta Efraim până la Poarta Unghiului, pe o lungime de patru sute de coţi.

24 H e took all the gold and silver and all the utensils which were found in the house of God with Obed-edom, and the treasures of the king’s house, the hostages also, and returned to Samaria.

A luat tot aurul şi argintul, împreună cu toate obiectele pe care le-a găsit în Casa lui Dumnezeu, aflate în grija lui Obed-Edom şi a golit vistieriile palatului regelui. A luat şi prizonieri, după care s-a întors în Samaria.

25 A nd Amaziah, the son of Joash king of Judah, lived fifteen years after the death of Joash, son of Jehoahaz, king of Israel.

Amaţia, fiul lui Ioaş, regele lui Iuda, a mai trăit încă cincisprezece ani după moartea lui Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel.

26 N ow the rest of the acts of Amaziah, from first to last, behold, are they not written in the Book of the Kings of Judah and Israel?

Celelalte fapte ale lui Amaţia, de la început până la sfârşit, nu sunt scrise oare în „Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel?“

27 F rom the time that Amaziah turned away from following the Lord they conspired against him in Jerusalem, and he fled to Lachish; but they sent after him to Lachish and killed him there.

De când Amaţia s-a depărtat de Domnul, slujitorii lui au pus la cale un complot împotriva lui la Ierusalim. El a fugit la Lachiş, dar ei au trimis după el oameni care l-au omorât acolo.

28 T hen they brought him on horses and buried him with his fathers in the city of Judah.

L-au adus pe cai şi l-au înmormântat alături de părinţii săi în Cetatea lui David.