1 T hen Joseph went in and told Pharaoh, and said, “My father and my brothers and their flocks and their herds and all that they have, have come out of the land of Canaan; and behold, they are in the land of Goshen.”

Iosif s-a dus şi i-a spus lui Faraon că tatăl său şi fraţii săi au venit din Canaan cu turmele, cirezile şi cu tot ceea ce au şi că se află în Goşen.

2 H e took five men from among his brothers and presented them to Pharaoh.

Iosif i-a luat pe cinci dintre fraţii săi şi i-a dus la Faraon.

3 T hen Pharaoh said to his brothers, “ What is your occupation?” So they said to Pharaoh, “Your servants are shepherds, both we and our fathers.”

Faraon i-a întrebat: – Cu ce vă ocupaţi? – Slujitorii tăi sunt păstori, aşa cum au fost şi strămoşii noştri, au răspuns ei.

4 T hey said to Pharaoh, “ We have come to sojourn in the land, for there is no pasture for your servants’ flocks, for the famine is severe in the land of Canaan. Now, therefore, please let your servants live in the land of Goshen.”

Am venit să locuim ca străini în ţară, pentru că foametea este grea în Canaan şi nu mai este păşune pentru turmele slujitorilor tăi. Permite-le deci slujitorilor tăi să locuiască în Goşen.

5 T hen Pharaoh said to Joseph, “Your father and your brothers have come to you.

Atunci Faraon i-a zis lui Iosif: – Tatăl tău şi fraţii tăi au venit la tine.

6 T he land of Egypt is at your disposal; settle your father and your brothers in the best of the land, let them live in the land of Goshen; and if you know any capable men among them, then put them in charge of my livestock.”

Ţara Egiptului este înaintea ta. Aşază-i pe tatăl tău şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. Să locuiască în Goşen. Iar dacă tu ştii că între ei sunt oameni pricepuţi, pune-i responsabili peste turmele mele.

7 T hen Joseph brought his father Jacob and presented him to Pharaoh; and Jacob blessed Pharaoh.

Iosif l-a adus pe tatăl său, Iacov, l-a prezentat lui Faraon, iar Iacov l-a binecuvântat pe Faraon.

8 P haraoh said to Jacob, “How many years have you lived?”

Faraon l-a întrebat pe Iacov: – Câţi ani ai?

9 S o Jacob said to Pharaoh, “The years of my sojourning are one hundred and thirty; few and unpleasant have been the years of my life, nor have they attained the years that my fathers lived during the days of their sojourning.”

– Anii călătoriei mele sunt o sută treizeci, a răspuns Iacov. Anii vieţii mele au fost puţini şi grei. Ei n-au ajuns anii vieţii strămoşilor mei în timpul călătoriei lor.

10 A nd Jacob blessed Pharaoh, and went out from his presence.

Apoi Iacov l-a binecuvântat pe Faraon şi a plecat de la el.

11 S o Joseph settled his father and his brothers and gave them a possession in the land of Egypt, in the best of the land, in the land of Rameses, as Pharaoh had ordered.

Iosif i-a aşezat pe tatăl său şi pe fraţii săi în ţara Egiptului şi le-a dat o moşie în cea mai bună parte a ţării, în ţinutul Ramses, aşa cum poruncise Faraon.

12 J oseph provided his father and his brothers and all his father’s household with food, according to their little ones.

Iosif s-a îngrijit de hrana tatălui său, a fraţilor săi şi a întregii familii a tatălui său, după numărul copiilor lor. Iosif şi foametea din Egipt

13 N ow there was no food in all the land, because the famine was very severe, so that the land of Egypt and the land of Canaan languished because of the famine.

În toată ţara nu mai era hrană, pentru că foametea era foarte grea. Ţara Egiptului şi ţara Canaanului lâncezeau din cauza foametei.

14 J oseph gathered all the money that was found in the land of Egypt and in the land of Canaan for the grain which they bought, and Joseph brought the money into Pharaoh’s house.

Iosif a adunat tot argintul care se găsea în ţara Egiptului şi în ţara Canaanului, ca plată pentru grânele cumpărate de oameni, şi l-a adus în vistieria lui Faraon.

15 W hen the money was all spent in the land of Egypt and in the land of Canaan, all the Egyptians came to Joseph and said, “Give us food, for why should we die in your presence? For our money is gone.”

Când s-a terminat argintul din ţara Egiptului şi din Canaan, toţi egiptenii au venit la Iosif şi i-au zis: – Dă-ne pâine! De ce să murim înaintea ta din cauză că nu mai avem argint?

16 T hen Joseph said, “Give up your livestock, and I will give you food for your livestock, since your money is gone.”

Iosif a răspuns: – Dacă nu mai aveţi argint, daţi-mi turmele voastre şi vă voi da pâine în schimbul lor.

17 S o they brought their livestock to Joseph, and Joseph gave them food in exchange for the horses and the flocks and the herds and the donkeys; and he fed them with food in exchange for all their livestock that year.

Ei şi-au adus turmele la Iosif, iar Iosif le-a dat pâine în schimbul cailor, turmelor de oi, cirezilor de vite şi măgarilor. În acel an i-a hrănit cu pâine în schimbul tuturor turmelor lor.

18 W hen that year was ended, they came to him the next year and said to him, “We will not hide from my lord that our money is all spent, and the cattle are my lord’s. There is nothing left for my lord except our bodies and our lands.

Când s-a terminat acel an, ei au venit la el în anul următor şi i-au zis: „Nu putem ascunde de stăpânul nostru că nu mai avem argint şi că cirezile de vite sunt ale stăpânului nostru. Nu ne-a mai rămas nimic pentru stăpânul nostru decât trupurile şi pământurile noastre.

19 W hy should we die before your eyes, both we and our land? Buy us and our land for food, and we and our land will be slaves to Pharaoh. So give us seed, that we may live and not die, and that the land may not be desolate.” Result of the Famine

De ce să murim noi şi pământurile noastre înaintea ta? Cumpără-ne pe noi şi pământurile noastre în schimbul hranei, iar noi şi pământurile noastre vom deveni slujitorii lui Faraon. Dă-ne sămânţă ca să trăim şi să nu murim, iar ţara să nu rămână pustie.“

20 S o Joseph bought all the land of Egypt for Pharaoh, for every Egyptian sold his field, because the famine was severe upon them. Thus the land became Pharaoh’s.

Astfel, Iosif a cumpărat toate pământurile din Egipt pentru Faraon. Toţi egiptenii şi-au vândut pământurile, deoarece foametea era prea grea pentru ei; şi ţara a ajuns a lui Faraon.

21 A s for the people, he removed them to the cities from one end of Egypt’s border to the other.

După aceea, a mutat în cetăţi poporul de la o margine a Egiptului până la cealaltă.

22 O nly the land of the priests he did not buy, for the priests had an allotment from Pharaoh, and they lived off the allotment which Pharaoh gave them. Therefore, they did not sell their land.

Totuşi el n-a cumpărat pământurile preoţilor, pentru că preoţii aveau venit dat de Faraon şi trăiau din venitul pe care li-l dădea Faraon; de aceea ei nu şi-au vândut pământurile.

23 T hen Joseph said to the people, “Behold, I have today bought you and your land for Pharaoh; now, here is seed for you, and you may sow the land.

Apoi Iosif a zis poporului: – Pentru că astăzi v-am cumpărat împreună cu pământurile voastre pentru Faraon, vă dau sămânţă să semănaţi pământul,

24 A t the harvest you shall give a fifth to Pharaoh, and four-fifths shall be your own for seed of the field and for your food and for those of your households and as food for your little ones.”

dar la seceriş va trebui să-i daţi a cincea parte lui Faraon. Celelalte patru părţi vor fi ale voastre ca sămânţă pentru ogor şi ca hrană pentru voi, pentru familiile voastre şi pentru copiii voştri.

25 S o they said, “You have saved our lives! Let us find favor in the sight of my lord, and we will be Pharaoh’s slaves.”

Ei au răspuns: – Tu ne-ai salvat vieţile; să găsim bunăvoinţă la stăpânul nostru şi vom fi slujitorii lui Faraon.

26 J oseph made it a statute concerning the land of Egypt valid to this day, that Pharaoh should have the fifth; only the land of the priests did not become Pharaoh’s.

Astfel, Iosif a făcut o lege pentru Egipt, care a rămas valabilă până în ziua de azi, potrivit căreia a cincea parte este a lui Faraon. Doar pământurile preoţilor nu au ajuns ale lui Faraon. Ultimele zile ale lui Iacov

27 N ow Israel lived in the land of Egypt, in Goshen, and they acquired property in it and were fruitful and became very numerous.

Israeliţii s-au aşezat în ţara Egiptului, în ţinutul Goşen; ei au dobândit proprietăţi acolo, au fost roditori şi s-au înmulţit foarte mult.

28 J acob lived in the land of Egypt seventeen years; so the length of Jacob’s life was one hundred and forty-seven years.

Iacov a trăit în ţara Egiptului şaptesprezece ani; anii vieţii sale au fost o sută patruzeci şi şapte.

29 W hen the time for Israel to die drew near, he called his son Joseph and said to him, “Please, if I have found favor in your sight, place now your hand under my thigh and deal with me in kindness and faithfulness. Please do not bury me in Egypt,

Cu puţin înainte să moară, Iacov l-a chemat pe fiul său Iosif şi i-a zis: – Dacă am găsit bunăvoinţă la tine, pune-ţi mâna sub coapsa mea şi poartă-te cu mine cu bunătate şi credincioşie. Nu mă îngropa în Egipt,

30 b ut when I lie down with my fathers, you shall carry me out of Egypt and bury me in their burial place.” And he said, “I will do as you have said.”

ci, atunci când voi muri, du-mă din Egipt şi îngroapă-mă în mormântul strămoşilor mei. – Voi face aşa cum ai zis, a răspuns el.

31 H e said, “ Swear to me.” So he swore to him. Then Israel bowed in worship at the head of the bed.

– Jură-mi, i-a cerut Iacov. Iosif i-a jurat. Apoi Israel s-a închinat pe căpătâiul patului său.