1 N ow Naomi had a kinsman of her husband, a man of great wealth, of the family of Elimelech, whose name was Boaz.

Acolo Naomi avea o rudă din partea soţului ei, un bărbat foarte renumit din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.

2 A nd Ruth the Moabitess said to Naomi, “Please let me go to the field and glean among the ears of grain after one in whose sight I may find favor.” And she said to her, “Go, my daughter.”

Într-o zi, moabita Rut i-a zis lui Naomi: – Dă-mi voie, te rog, să merg pe ogor ca să strâng spice de pe urma aceluia înaintea căruia voi găsi bunăvoinţă. – Du-te, copila mea, i-a răspuns ea.

3 S o she departed and went and gleaned in the field after the reapers; and she happened to come to the portion of the field belonging to Boaz, who was of the family of Elimelech.

Ea s-a dus şi, ajungând pe un ogor, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a nimerit ca ogorul acela să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.

4 N ow behold, Boaz came from Bethlehem and said to the reapers, “ May the Lord be with you.” And they said to him, “May the Lord bless you.”

Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem şi le-a zis secerătorilor: – Domnul să fie cu voi! – Domnul să te binecuvânteze, i-au răspuns ei.

5 T hen Boaz said to his servant who was in charge of the reapers, “Whose young woman is this?”

Apoi l-a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii: – A cui este tânăra aceasta?

6 T he servant in charge of the reapers replied, “She is the young Moabite woman who returned with Naomi from the land of Moab.

Slujitorul care supraveghea secerătorii i-a răspuns: – Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului.

7 A nd she said, ‘Please let me glean and gather after the reapers among the sheaves.’ Thus she came and has remained from the morning until now; she has been sitting in the house for a little while.”

Ea mi-a zis: „Te rog, dă-mi voie să culeg şi să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“ Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât pentru puţin timp, în adăpost.

8 T hen Boaz said to Ruth, “ Listen carefully, my daughter. Do not go to glean in another field; furthermore, do not go on from this one, but stay here with my maids.

Boaz i-a zis lui Rut: – Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt ogor şi să nu pleci de aici! Rămâi cu slujitoarele mele.

9 L et your eyes be on the field which they reap, and go after them. Indeed, I have commanded the servants not to touch you. When you are thirsty, go to the water jars and drink from what the servants draw.”

Uită-te unde vor secera pe ogor şi du-te după ele! Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ţi-e sete, poţi să mergi la vase şi să bei din ceea ce au scos slujitorii.

10 T hen she fell on her face, bowing to the ground and said to him, “Why have I found favor in your sight that you should take notice of me, since I am a foreigner?”

Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi i-a zis: – Cum de am găsit bunăvoinţă înaintea ta, ca să mă iei în seamă pe mine, o străină ?

11 B oaz replied to her, “All that you have done for your mother-in-law after the death of your husband has been fully reported to me, and how you left your father and your mother and the land of your birth, and came to a people that you did not previously know.

– Mi s-a spus despre tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău, i-a răspuns Boaz, cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să vii la un popor pe care nu-l cunoşteai până mai ieri.

12 M ay the Lord reward your work, and your wages be full from the Lord, the God of Israel, under whose wings you have come to seek refuge.”

Domnul să-ţi răsplătească fapta şi răsplata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăposteşti!

13 T hen she said, “I have found favor in your sight, my lord, for you have comforted me and indeed have spoken kindly to your maidservant, though I am not like one of your maidservants.”

– Să găsesc bunăvoinţă la tine şi pe mai departe, stăpânul meu, i-a răspuns ea, pentru că vorbele tale m-au mângâiat şi au atins inima slujnicei tale, deşi eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.

14 A t mealtime Boaz said to her, “ Come here, that you may eat of the bread and dip your piece of bread in the vinegar.” So she sat beside the reapers; and he served her roasted grain, and she ate and was satisfied and had some left.

La ora mesei Boaz i-a zis lui Rut: – Apropie-te, mănâncă din pâine şi înmoaie-ţi bucata în zeama cu oţet. Ea s-a aşezat lângă secerători, iar el a servit-o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s-a săturat şi i-a mai şi rămas.

15 W hen she rose to glean, Boaz commanded his servants, saying, “Let her glean even among the sheaves, and do not insult her.

Apoi, când ea s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a poruncit slujitorilor săi astfel: – Lăsaţi-o să culeagă chiar şi dintre snopi, fără să o umiliţi!

16 A lso you shall purposely pull out for her some grain from the bundles and leave it that she may glean, and do not rebuke her.”

Ba chiar scoateţi-i spice din snopi şi aruncaţi-i-le pe jos, ca să le poată culege şi nu o dojeniţi!

17 S o she gleaned in the field until evening. Then she beat out what she had gleaned, and it was about an ephah of barley.

Rut a cules spice de pe ogor până seara, a bătut ce a cules şi i s-a strâns aproape o efă de orz.

18 S he took it up and went into the city, and her mother-in-law saw what she had gleaned. She also took it out and gave Naomi what she had left after she was satisfied.

A luat ceea ce strânsese şi s-a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i-a dat lui Naomi şi ceea ce-i rămăsese după ce se săturase la masă.

19 H er mother-in-law then said to her, “Where did you glean today and where did you work? May he who took notice of you be blessed.” So she told her mother-in-law with whom she had worked and said, “The name of the man with whom I worked today is Boaz.”

Atunci soacra ei a întrebat-o: – Unde ai cules astăzi şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă! Rut a început să-i povestească soacrei sale la cine a lucrat şi i-a zis: – Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.

20 N aomi said to her daughter-in-law, “ May he be blessed of the Lord who has not withdrawn his kindness to the living and to the dead.” Again Naomi said to her, “The man is our relative, he is one of our closest relatives.”

Naomi i-a zis nurorii sale: – Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care nu Şi-a părăsit îndurarea faţă de noi, cei vii, şi faţă de cei ce au murit! Bărbatul acesta este ruda noastră, i-a mai zis Naomi, dintre cei cu drept de răscumpărare asupra noastră.

21 T hen Ruth the Moabitess said, “ Furthermore, he said to me, ‘You should stay close to my servants until they have finished all my harvest.’”

Moabita Rut i-a zis: – El mi-a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor sfârşi tot ce au de secerat.“

22 N aomi said to Ruth her daughter-in-law, “It is good, my daughter, that you go out with his maids, so that others do not fall upon you in another field.”

Naomi i-a răspuns nurorii sale Rut: – Este bine, fiica mea, să lucrezi cu slujnicele lui şi să nu dea alţii peste tine pe un alt ogor.

23 S o she stayed close by the maids of Boaz in order to glean until the end of the barley harvest and the wheat harvest. And she lived with her mother-in-law.

Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz şi a cules până când s-a încheiat seceratul orzului şi al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.