1 W oe to you, O destroyer, While you were not destroyed; And he who is treacherous, while others did not deal treacherously with him. As soon as you finish destroying, you will be destroyed; As soon as you cease to deal treacherously, others will deal treacherously with you.

Vai de tine, nimicitorule, tu, care încă n-ai fost nimicit! Vai de tine, trădătorule, tu, care n-ai fost încă trădat de nimeni! Când vei înceta să mai distrugi, vei fi distrus şi când te vei opri din a mai trăda, vei fi trădat.

2 O Lord, be gracious to us; we have waited for You. Be their strength every morning, Our salvation also in the time of distress.

Doamne, fie-Ţi milă de noi! Noi nădăjduim în Tine! Fii tăria noastră în fiecare dimineaţă! Fii izbăvirea noastră în vreme de necaz!

3 A t the sound of the tumult peoples flee; At the lifting up of Yourself nations disperse.

Când răsună glasul Tău, popoarele fug; când Te ridici Tu, neamurile se împrăştie.

4 Y our spoil is gathered as the caterpillar gathers; As locusts rushing about men rush about on it.

Prada voastră, neamuri, este adunată aşa cum o adună lăcustele; ca un roi de lăcuste aşa se aruncă oamenii asupra ei.

5 T he Lord is exalted, for He dwells on high; He has filled Zion with justice and righteousness.

Domnul este înălţat căci locuieşte în înălţimi. El umple Sionul cu judecată şi dreptate.

6 A nd He will be the stability of your times, A wealth of salvation, wisdom and knowledge; The fear of the Lord is his treasure.

El va fi siguranţă pentru vremurile tale, belşug de izbăviri, înţelepciune şi cunoaştere, iar frica de Domnul, aceasta va fi comoara Sionului.

7 B ehold, their brave men cry in the streets, The ambassadors of peace weep bitterly.

Ascultă! Vitejii lor strigă pe drumuri, iar solii păcii plâng cu amar.

8 T he highways are desolate, the traveler has ceased, He has broken the covenant, he has despised the cities, He has no regard for man.

Drumurile sunt părăsite, nici un călător nu se mai află pe ele. Legământul este rupt, martorii sunt dispreţuiţi, nimeni nu mai este respectat.

9 T he land mourns and pines away, Lebanon is shamed and withers; Sharon is like a desert plain, And Bashan and Carmel lose their foliage.

Ţara geme şi se ofileşte; Libanul este făcut de ruşine şi se usucă; Şaronul este ca Araba, iar Başanul şi Carmelul îşi scutură frunzele.

10 “ Now I will arise,” says the Lord, “Now I will be exalted, now I will be lifted up.

«Acum Mă voi ridica, zice Domnul, acum Mă voi înălţa, acum voi fi înălţat!

11 “ You have conceived chaff, you will give birth to stubble; My breath will consume you like a fire.

Zămisliţi pleavă şi naşteţi paie; suflarea voastră este un foc care vă va nimici.

12 “ The peoples will be burned to lime, Like cut thorns which are burned in the fire.

Popoarele vor arde ca varul nestins, ca mărăcinii tăiaţi care ard în foc.

13 “ You who are far away, hear what I have done; And you who are near, acknowledge My might.”

Voi, cei de departe, auziţi ce am făcut! Voi, cei de aproape, recunoaşteţi-Mi puterea!»

14 S inners in Zion are terrified; Trembling has seized the godless. “Who among us can live with the consuming fire? Who among us can live with continual burning?”

Păcătoşii sunt plini de teamă în Sion; înfiorarea i-a cuprins pe cei lipsiţi de evlavie: «Care dintre noi poate trăi lângă un foc mistuitor? Care dintre noi poate trăi lângă nişte flăcări veşnice?»

15 H e who walks righteously and speaks with sincerity, He who rejects unjust gain And shakes his hands so that they hold no bribe; He who stops his ears from hearing about bloodshed And shuts his eyes from looking upon evil;

Cel ce umblă în dreptate şi vorbeşte ce este drept, cel ce dispreţuieşte câştigul din asuprire, cel ce îşi fereşte mâna de mită, cel ce îşi astupă urechea când aude despre vărsări de sânge şi îşi închide ochii să nu-l ademenească răul.

16 H e will dwell on the heights, His refuge will be the impregnable rock; His bread will be given him, His water will be sure.

Acela va locui pe înălţimi; refugiul lui vor fi fortăreţele din munţi, pâinea îi va fi dată şi apa îi va fi asigurată.

17 Y our eyes will see the King in His beauty; They will behold a far-distant land.

Ochii tăi îl vor vedea pe Împărat în splendoarea Sa; vor vedea o ţară care se întinde până departe.

18 Y our heart will meditate on terror: “Where is he who counts? Where is he who weighs? Where is he who counts the towers?”

Mintea ta va cugeta la groaza de dinainte, zicând: «Unde este scribul? Unde este cel ce cântăreşte tributul? Unde este cel ce numără turnurile ?»

19 Y ou will no longer see a fierce people, A people of unintelligible speech which no one comprehends, Of a stammering tongue which no one understands.

Pe acei oameni aroganţi, pe cei cu vorbirea necunoscută, cu limba lor ciudată şi de neînţeles, nu-i vei mai vedea.

20 L ook upon Zion, the city of our appointed feasts; Your eyes will see Jerusalem, an undisturbed habitation, A tent which will not be folded; Its stakes will never be pulled up, Nor any of its cords be torn apart.

Priveşte Sionul, cetatea sărbătorilor noastre! Ochii tăi vor vedea Ierusalimul: o locuinţă liniştită, un cort ce nu se va mai muta; ţăruşii săi nu vor mai fi scoşi vreodată şi nici una dintre funiile sale nu va mai fi ruptă.

21 B ut there the majestic One, the Lord, will be for us A place of rivers and wide canals On which no boat with oars will go, And on which no mighty ship will pass—

Acolo, Domnul va fi Împăratul nostru măreţ; va fi un loc cu râuri şi canale largi, dar unde nu vor pătrunde corăbii cu vâsle şi nici vase mari nu vor naviga.

22 F or the Lord is our judge, The Lord is our lawgiver, The Lord is our king; He will save us—

Căci Domnul este judecătorul nostru; Domnul este legiuitorul nostru, Domnul este împăratul nostru; El ne va izbăvi.

23 Y our tackle hangs slack; It cannot hold the base of its mast firmly, Nor spread out the sail. Then the prey of an abundant spoil will be divided; The lame will take the plunder.

Funiile tale slăbesc; ele nu mai pot sprijini catargul şi nu mai pot întinde pânzele. Atunci se va împărţi prada care va fi atât de multă, încât până şi ologii vor duce din ea.

24 A nd no resident will say, “I am sick”; The people who dwell there will be forgiven their iniquity.

Nici un locuitor nu va zice: «Sunt bolnav!»; poporului ce locuieşte acolo îi va fi iertată vina.