1 N ow the word of the Lord came to me saying,

Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

2 “ Go and proclaim in the ears of Jerusalem, saying, ‘Thus says the Lord, “I remember concerning you the devotion of your youth, The love of your betrothals, Your following after Me in the wilderness, Through a land not sown.

„Du-te şi vesteşte în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Îmi amintesc de credincioşia tinereţii tale, cum, mireasă fiind, Mă iubeai şi Mă urmai prin pustie, pe un pământ nesemănat.

3 “ Israel was holy to the Lord, The first of His harvest. All who ate of it became guilty; Evil came upon them,” declares the Lord.’”

Israel era sfântul Domnului, primul rod al recoltei Lui; toţi cei ce mâncau din el se făceau vinovaţi şi nenorocirea venea peste ei, zice Domnul.’»“

4 H ear the word of the Lord, O house of Jacob, and all the families of the house of Israel.

„Ascultaţi Cuvântul Domnului, casă a lui Iacov, toate clanurile Casei lui Israel!

5 T hus says the Lord, “ What injustice did your fathers find in Me, That they went far from Me And walked after emptiness and became empty?

Aşa vorbeşte Domnul: «Ce nedreptate au găsit strămoşii voştri în Mine de s-au depărtat de Mine? Ei s-au dus după nimicuri şi ei înşişi au devenit nimicuri.

6 “ They did not say, ‘Where is the Lord Who brought us up out of the land of Egypt, Who led us through the wilderness, Through a land of deserts and of pits, Through a land of drought and of deep darkness, Through a land that no one crossed And where no man dwelt?’

Nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul, Care ne-a scos din ţara Egiptului şi ne-a condus prin pustie, printr-un pământ uscat şi plin de gropi, printr-un pământ al secetei şi al umbrei morţii, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?’

7 “ I brought you into the fruitful land To eat its fruit and its good things. But you came and defiled My land, And My inheritance you made an abomination.

V-am dus într-o ţară roditoare, ca să mâncaţi din rodul ei şi din bunătăţile ei, însă voi aţi venit şi Mi-aţi pângărit ţara, Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune.

8 “ The priests did not say, ‘Where is the Lord ?’ And those who handle the law did not know Me; The rulers also transgressed against Me, And the prophets prophesied by Baal And walked after things that did not profit.

Preoţii nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul ?’ Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut; păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea. Profeţii au profeţit prin Baal şi s-au dus după cei ce nu pot fi de nici un folos.

9 “ Therefore I will yet contend with you,” declares the Lord, “And with your sons’ sons I will contend.

De aceea mă voi certa din nou cu voi, zice Domnul, şi mă voi certa şi cu copiii copiilor voştri.

10 “ For cross to the coastlands of Kittim and see, And send to Kedar and observe closely And see if there has been such a thing as this!

Treceţi în ostroavele Chitim şi priviţi! Trimiteţi la Chedar şi luaţi aminte; vedeţi dacă acolo s-a întâmplat aşa ceva!

11 “ Has a nation changed gods When they were not gods? But My people have changed their glory For that which does not profit.

Şi-a schimbat vreun neam zeii, măcar că ei nu sunt Dumnezeu? Poporul Meu însă şi-a schimbat Slava cu ceva care nu-i este de nici un folos.

12 “ Be appalled, O heavens, at this, And shudder, be very desolate,” declares the Lord.

Miraţi-vă de aceasta, o, ceruri, înfioraţi-vă şi dezlănţuiţi-vă, zice Domnul,

13 “ For My people have committed two evils: They have forsaken Me, The fountain of living waters, To hew for themselves cisterns, Broken cisterns That can hold no water.

căci poporul Meu a săvârşit două rele: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri sparte, care nu pot ţine apă.

14 “ Is Israel a slave? Or is he a homeborn servant? Why has he become a prey?

Este Israel un sclav din naştere? Atunci de ce a devenit pradă?

15 “ The young lions have roared at him, They have roared loudly. And they have made his land a waste; His cities have been destroyed, without inhabitant.

Leii răcnesc împotriva lui şi îşi ridică glasurile. Ei îi pustiesc ţara; cetăţile îi sunt arse şi fără locuitori.

16 “ Also the men of Memphis and Tahpanhes Have shaved the crown of your head.

Chiar şi cei din Nof şi Tahpanhes ţi-au zdrobit creştetul capului.

17 “ Have you not done this to yourself By your forsaking the Lord your God When He led you in the way?

Nu ţi-ai provocat tu singur lucrul acesta pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, când El te conducea pe cale?

18 “ But now what are you doing on the road to Egypt, To drink the waters of the Nile? Or what are you doing on the road to Assyria, To drink the waters of the Euphrates?

Şi acum, de ce te duci în Egipt să bei apă din Şihor ? De ce mergi în Asiria să bei apă din râu ?

19 “ Your own wickedness will correct you, And your apostasies will reprove you; Know therefore and see that it is evil and bitter For you to forsake the Lord your God, And the dread of Me is not in you,” declares the Lord God of hosts.

Răutatea ta te va pedepsi; răzvrătirea ta te va mustra. Vei şti şi vei vedea astfel cât de rău şi de amar este pentru tine să-L părăseşti pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să nu ai nici o frică de Mine, zice Stăpânul, Domnul Oştirilor.

20 “ For long ago I broke your yoke And tore off your bonds; But you said, ‘I will not serve!’ For on every high hill And under every green tree You have lain down as a harlot.

Deşi, demult, ţi-am sfărâmat jugul şi ţi-am smuls legăturile, totuşi tu ai zis că nu-Mi vei mai sluji. Pe orice deal înalt şi sub orice copac verde te-ai întins ca o prostituată.

21 “ Yet I planted you a choice vine, A completely faithful seed. How then have you turned yourself before Me Into the degenerate shoots of a foreign vine?

Eu te sădisem ca o vie aleasă, de cel mai bun soi. Cum de te-ai schimbat şi ai devenit înaintea Mea o ramură sălbatică de viţă străină?

22 “ Although you wash yourself with lye And use much soap, The stain of your iniquity is before Me,” declares the Lord God.

Chiar dacă te-ai spăla cu sodă, chiar dacă te-ai da cu mult săpun, murdăria ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei, zice Stăpânul Domn.

23 “ How can you say, ‘I am not defiled, I have not gone after the Baals’? Look at your way in the valley! Know what you have done! You are a swift young camel entangling her ways,

Cum poţi spune: ‘Nu m-am pângărit şi nu am alergat după baali!’? Priveşte-ţi urma paşilor în vale şi ia aminte la ce ai făcut. Eşti ca o dromaderă iute, ale cărei căi sunt întortocheate,

24 A wild donkey accustomed to the wilderness, That sniffs the wind in her passion. In the time of her heat who can turn her away? All who seek her will not become weary; In her month they will find her.

ca o măgăriţă sălbatică, obişnuită cu pustiul, care gâfâie în aprinderea poftei ei! Cine o va împiedica să-şi satisfacă pofta? Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o, căci o găsesc la vremea împerecherii ei.

25 “ Keep your feet from being unshod And your throat from thirst; But you said, ‘ It is hopeless! No! For I have loved strangers, And after them I will walk.’

Opreşte-te până când nu ajungi desculţă şi cu gâtul uscat! Dar tu zici: ‘În zadar! Eu iubesc dumnezeii străini şi vreau să merg după ei!’

26 “ As the thief is shamed when he is discovered, So the house of Israel is shamed; They, their kings, their princes And their priests and their prophets,

Cum este dat de ruşine un hoţ când este prins, tot astfel este ruşinată Casa lui Israel – poporul, regii şi conducătorii lui, preoţii şi profeţii lui.

27 W ho say to a tree, ‘You are my father,’ And to a stone, ‘You gave me birth.’ For they have turned their back to Me, And not their face; But in the time of their trouble they will say, ‘Arise and save us.’

Ei zic lemnului: ‘Tu eşti tatăl nostru!’ şi pietrei: ‘Tu ne-ai dat naştere!’ Mi-au întors spatele şi nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, ei zic: ‘Scoală-Te şi scapă-ne!’

28 “ But where are your gods Which you made for yourself? Let them arise, if they can save you In the time of your trouble; For according to the number of your cities Are your gods, O Judah.

Unde sunt atunci zeii pe care vi i-aţi făcut? Să vină ei, dacă pot, şi să vă scape din nenorocire, căci Iudo, ai tot atâţia zei, câte cetăţi ai!

29 “ Why do you contend with Me? You have all transgressed against Me,” declares the Lord.

De ce vă certaţi cu Mine? Toţi v-aţi răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.

30 “ In vain I have struck your sons; They accepted no chastening. Your sword has devoured your prophets Like a destroying lion.

Degeaba v-am pedepsit copiii, căci tot n-au luat aminte la pedeapsă. Sabia voastră i-a mâncat pe profeţii voştri ca un leu distrugător.»

31 “ O generation, heed the word of the Lord. Have I been a wilderness to Israel, Or a land of thick darkness? Why do My people say, ‘ We are free to roam; We will no longer come to You’?

Voi, cei din generaţia aceasta, luaţi aminte la Cuvântul Domnului: «Am fost Eu o pustie pentru Israel sau un pământ plin de întuneric ? De ce spune poporul Meu: ‘Suntem liberi să rătăcim! Nu ne vom mai întoarce la Tine!’

32 “ Can a virgin forget her ornaments, Or a bride her attire? Yet My people have forgotten Me Days without number.

Îşi uită o fecioară bijuteriile sau o mireasă podoabele de nuntă? Poporul Meu însă M-a uitat de zile fără număr.

33 “ How well you prepare your way To seek love! Therefore even the wicked women You have taught your ways.

Ce bine ştii să-ţi întocmeşti căile când cauţi ce iubeşti! Chiar şi pe femeile rele le înveţi căile tale!

34 “ Also on your skirts is found The lifeblood of the innocent poor; You did not find them breaking in. But in spite of all these things,

Pe marginile hainelor tale se găseşte sânge de nevinovaţi, pe care nu i-ai prins dând vreo spargere. Dar în ciuda acestor lucruri

35 Y et you said, ‘I am innocent; Surely His anger is turned away from me.’ Behold, I will enter into judgment with you Because you say, ‘I have not sinned.’

tu zici: ‘Sunt nevinovat! Cu siguranţă, mânia Lui s-a întors de la mine!’ Însă Eu te voi judeca pentru că zici: ‘Nu am păcătuit!’

36 “ Why do you go around so much Changing your way? Also, you will be put to shame by Egypt As you were put to shame by Assyria.

De ce atâta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Vei fi făcut de ruşine de către Egipt aşa cum ai fost făcut de ruşine şi de Asiria.

37 “ From this place also you will go out With your hands on your head; For the Lord has rejected those in whom you trust, And you will not prosper with them.”

De acolo vei ieşi cu mâinile pe cap, căci Domnul i-a lepădat pe cei în care te încrezi şi nu vei fi ajutat de ei.