1 Y vino a mí la palabra del Señor:

Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

2 “ Ve y clama a los oídos de Jerusalén, diciendo: ‘Así dice el Señor: “De ti recuerdo el cariño de tu juventud, Tu amor de novia, De cuando Me seguías en el desierto, Por tierra no sembrada.

„Du-te şi vesteşte în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Îmi amintesc de credincioşia tinereţii tale, cum, mireasă fiind, Mă iubeai şi Mă urmai prin pustie, pe un pământ nesemănat.

3 S anto era Israel para el Señor, Primicias de Su cosecha; Todos los que comían de ella se hacían culpables; El mal venía sobre ellos,” declara el Señor.’”

Israel era sfântul Domnului, primul rod al recoltei Lui; toţi cei ce mâncau din el se făceau vinovaţi şi nenorocirea venea peste ei, zice Domnul.’»“

4 O igan la palabra del Señor, casa de Jacob, y todas las familias de la casa de Israel.

„Ascultaţi Cuvântul Domnului, casă a lui Iacov, toate clanurile Casei lui Israel!

5 A sí dice el Señor: “¿Qué injusticia hallaron en Mí sus padres, Para que se alejaran de Mí Y anduvieran tras lo vano y se hicieran vanos ?

Aşa vorbeşte Domnul: «Ce nedreptate au găsit strămoşii voştri în Mine de s-au depărtat de Mine? Ei s-au dus după nimicuri şi ei înşişi au devenit nimicuri.

6 T ampoco dijeron: ‘¿Dónde está el Señor Que nos hizo subir de la tierra de Egipto, Que nos condujo por el desierto, Por una tierra de lugares desolados y barrancos, Por una tierra seca y tenebrosa (de sombra de muerte), Una tierra por la que nadie pasó Y donde ningún hombre habitó?’

Nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul, Care ne-a scos din ţara Egiptului şi ne-a condus prin pustie, printr-un pământ uscat şi plin de gropi, printr-un pământ al secetei şi al umbrei morţii, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?’

7 Y o los traje a ustedes a una tierra fértil, Para que comieran de su fruto y de sus delicias. Pero vinieron y contaminaron Mi tierra, Y de Mi heredad hicieron abominación.

V-am dus într-o ţară roditoare, ca să mâncaţi din rodul ei şi din bunătăţile ei, însă voi aţi venit şi Mi-aţi pângărit ţara, Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune.

8 L os sacerdotes no dijeron: ‘¿Dónde está el Señor ?’ Los que se ocupaban de la ley no Me conocieron, Los gobernantes (pastores) se rebelaron contra Mí, Y los profetas profetizaban por Baal, Y andaban tras cosas que no aprovechan.

Preoţii nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul ?’ Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut; păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea. Profeţii au profeţit prin Baal şi s-au dus după cei ce nu pot fi de nici un folos.

9 P or tanto, aún lidiaré con ustedes,” declara el Señor, “también con los hijos de sus hijos lidiaré.

De aceea mă voi certa din nou cu voi, zice Domnul, şi mă voi certa şi cu copiii copiilor voştri.

10 P asen, pues, a las islas de Quitim (Chipre) y vean; Envíen gente a Cedar y observen atentamente, Y vean si ha habido cosa semejante:

Treceţi în ostroavele Chitim şi priviţi! Trimiteţi la Chedar şi luaţi aminte; vedeţi dacă acolo s-a întâmplat aşa ceva!

11 ¿ Ha cambiado alguna nación sus dioses, Aunque ésos no son dioses ? Pues Mi pueblo ha cambiado su gloria Por lo que no aprovecha.

Şi-a schimbat vreun neam zeii, măcar că ei nu sunt Dumnezeu? Poporul Meu însă şi-a schimbat Slava cu ceva care nu-i este de nici un folos.

12 E spántense, oh cielos, por esto, Y tiemblen, queden en extremo desolados,” declara el Señor.

Miraţi-vă de aceasta, o, ceruri, înfioraţi-vă şi dezlănţuiţi-vă, zice Domnul,

13 P orque dos males ha hecho Mi pueblo: Me han abandonado a Mí, Fuente de aguas vivas, Y han cavado para sí cisternas, Cisternas agrietadas que no retienen el agua.

căci poporul Meu a săvârşit două rele: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri sparte, care nu pot ţine apă.

14 ¿ Acaso Israel es un esclavo o un siervo nacido en casa ? ¿Por qué se ha convertido en presa?

Este Israel un sclav din naştere? Atunci de ce a devenit pradă?

15 C ontra él rugieron los leoncillos, Fuertemente rugieron, Y han hecho de su tierra una desolación; Sus ciudades están quemadas, sin habitantes.

Leii răcnesc împotriva lui şi îşi ridică glasurile. Ei îi pustiesc ţara; cetăţile îi sunt arse şi fără locuitori.

16 I ncluso los hombres de Menfis y de Tafnes Te han afeitado la coronilla.

Chiar şi cei din Nof şi Tahpanhes ţi-au zdrobit creştetul capului.

17 ¿ No te ha sucedido esto Por haber dejado al Señor tu Dios, Cuando El te guiaba por el camino?

Nu ţi-ai provocat tu singur lucrul acesta pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, când El te conducea pe cale?

18 Y ahora, ¿qué haces en el camino a Egipto Para beber las aguas del Nilo ? ¿O qué haces en el camino a Asiria Para beber las aguas del Eufrates ?

Şi acum, de ce te duci în Egipt să bei apă din Şihor ? De ce mergi în Asiria să bei apă din râu ?

19 T e castigará tu propia maldad, Y tus apostasías te condenarán. Reconoce, pues, y ve que es malo y amargo El dejar al Señor tu Dios, Y no tener temor de Mí,” declara el Señor, Dios de los ejércitos.

Răutatea ta te va pedepsi; răzvrătirea ta te va mustra. Vei şti şi vei vedea astfel cât de rău şi de amar este pentru tine să-L părăseşti pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să nu ai nici o frică de Mine, zice Stăpânul, Domnul Oştirilor.

20 “ Porque desde hace tiempo rompí tu yugo Y arranqué tus coyundas; Pero dijiste: ‘No serviré.’ Porque sobre toda colina alta Y bajo todo árbol frondoso Te echabas como ramera.

Deşi, demult, ţi-am sfărâmat jugul şi ţi-am smuls legăturile, totuşi tu ai zis că nu-Mi vei mai sluji. Pe orice deal înalt şi sub orice copac verde te-ai întins ca o prostituată.

21 P ero Yo te planté como vid escogida, Toda ella de semilla genuina. ¿Cómo, pues, te has convertido delante de Mí En un sarmiento degenerado de una vid extraña ?

Eu te sădisem ca o vie aleasă, de cel mai bun soi. Cum de te-ai schimbat şi ai devenit înaintea Mea o ramură sălbatică de viţă străină?

22 A unque te laves con lejía Y uses mucho jabón, La mancha de tu iniquidad está aún delante de Mí,” declara el Señor Dios.

Chiar dacă te-ai spăla cu sodă, chiar dacă te-ai da cu mult săpun, murdăria ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei, zice Stăpânul Domn.

23 “ ¿Cómo puedes decir: ‘No estoy manchada, No me he ido tras los Baales ’? Mira tu proceder en el valle, Reconoce lo que has hecho. Eres una camella joven y liviana que enreda sus pasos,

Cum poţi spune: ‘Nu m-am pângărit şi nu am alergat după baali!’? Priveşte-ţi urma paşilor în vale şi ia aminte la ce ai făcut. Eşti ca o dromaderă iute, ale cărei căi sunt întortocheate,

24 A sna montés acostumbrada al desierto, Que en su ardor olfatea el viento. En la época de su celo ¿quién la puede refrenar ? Todos los que la busquen, no se tienen que fatigar, En su mes la hallarán.

ca o măgăriţă sălbatică, obişnuită cu pustiul, care gâfâie în aprinderea poftei ei! Cine o va împiedica să-şi satisfacă pofta? Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o, căci o găsesc la vremea împerecherii ei.

25 G uarda tus pies de andar descalzos Y tu garganta de la sed. Pero tú dijiste: ‘Es en vano. ¡No! Porque amo a los extraños, Y tras ellos andaré.’

Opreşte-te până când nu ajungi desculţă şi cu gâtul uscat! Dar tu zici: ‘În zadar! Eu iubesc dumnezeii străini şi vreau să merg după ei!’

26 C omo se avergüenza el ladrón cuando es descubierto, Así se ha avergonzado la casa de Israel: Ellos, sus reyes, sus príncipes, Sus sacerdotes y sus profetas.

Cum este dat de ruşine un hoţ când este prins, tot astfel este ruşinată Casa lui Israel – poporul, regii şi conducătorii lui, preoţii şi profeţii lui.

27 S on los que dicen al leño: ‘Mi padre eres tú,’ Y a la piedra: ‘Tú me engendraste.’ Porque ellos Me han dado las espaldas, Y no el rostro; Pero en el tiempo de su calamidad dirán: ‘Levántate y sálvanos.’

Ei zic lemnului: ‘Tu eşti tatăl nostru!’ şi pietrei: ‘Tu ne-ai dat naştere!’ Mi-au întors spatele şi nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, ei zic: ‘Scoală-Te şi scapă-ne!’

28 P ero ¿dónde están tus dioses, Los que hiciste para ti ? Que se levanten, a ver si pueden salvarte En el tiempo de tu calamidad; Porque según el número de tus ciudades Son tus dioses, oh Judá.

Unde sunt atunci zeii pe care vi i-aţi făcut? Să vină ei, dacă pot, şi să vă scape din nenorocire, căci Iudo, ai tot atâţia zei, câte cetăţi ai!

29 ¿ Por qué contienden conmigo? Todos ustedes se han rebelado contra Mí,” declara el Señor.

De ce vă certaţi cu Mine? Toţi v-aţi răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.

30 “ En vano he herido a sus hijos, No han aceptado corrección. La espada de ustedes ha devorado a sus profetas Como león destructor.

Degeaba v-am pedepsit copiii, căci tot n-au luat aminte la pedeapsă. Sabia voastră i-a mâncat pe profeţii voştri ca un leu distrugător.»

31 ¡ Oh generación, atiendan a la palabra del Señor! ¿He sido Yo un desierto para Israel, O una tierra de densa oscuridad ? ¿Por qué dice Mi pueblo: ‘Vaguemos libremente; No vendremos más a Ti ’?

Voi, cei din generaţia aceasta, luaţi aminte la Cuvântul Domnului: «Am fost Eu o pustie pentru Israel sau un pământ plin de întuneric ? De ce spune poporul Meu: ‘Suntem liberi să rătăcim! Nu ne vom mai întoarce la Tine!’

32 ¿ Se olvida una virgen de sus adornos, O una novia de su atavío ? Pues Mi pueblo Me ha olvidado Por innumerables días.

Îşi uită o fecioară bijuteriile sau o mireasă podoabele de nuntă? Poporul Meu însă M-a uitat de zile fără număr.

33 ¡ Qué bien preparas tu camino Para buscar amor! Por eso aun a las malvadas Has enseñado tus caminos.

Ce bine ştii să-ţi întocmeşti căile când cauţi ce iubeşti! Chiar şi pe femeile rele le înveţi căile tale!

34 T ambién en tus faldas se halla Sangre de la vida de pobres inocentes; No los encontraste forzando la entrada. Pero a pesar de todo esto,

Pe marginile hainelor tale se găseşte sânge de nevinovaţi, pe care nu i-ai prins dând vreo spargere. Dar în ciuda acestor lucruri

35 A ún dices: ‘Soy inocente, Ciertamente Su ira se ha apartado de mí.’ Por tanto, entraré en juicio contigo Porque dices: ‘No he pecado.’

tu zici: ‘Sunt nevinovat! Cu siguranţă, mânia Lui s-a întors de la mine!’ Însă Eu te voi judeca pentru că zici: ‘Nu am păcătuit!’

36 ¿ Por qué das tantas vueltas Cambiando tu camino ? También por Egipto serás avergonzada Como fuiste avergonzada por Asiria.

De ce atâta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Vei fi făcut de ruşine de către Egipt aşa cum ai fost făcut de ruşine şi de Asiria.

37 T ambién de allí saldrás Con las manos en la cabeza; Porque el Señor ha desechado a aquéllos en quienes confías, Y no prosperarás con ellos.”

De acolo vei ieşi cu mâinile pe cap, căci Domnul i-a lepădat pe cei în care te încrezi şi nu vei fi ajutat de ei.