1 E sto me mostró el Señor Dios: Miré una canasta de fruta de verano,

Stăpânul Domn mi-a mai arătat următorul lucru: am văzut un coş cu fructe coapte.

2 y El me preguntó: “¿Qué ves, Amós?” “Una canasta de fruta de verano,” respondí. Entonces el Señor me dijo: “Ha llegado el fin para Mi pueblo Israel. Ya no volveré a dejarlos sin castigo.

El m-a întrebat: – Ce vezi tu, Amos? – Un coş cu fructe coapte, am răspuns eu. Atunci Domnul mi-a zis: – Vine sfârşitul poporului Meu, Israel! Nu-l voi mai cruţa!

3 L os cantos del palacio se convertirán en gemido en aquel día,” declara el Señor Dios. “Muchos serán los cadáveres; en todo lugar los echarán fuera en silencio.”

În ziua aceea, zice Stăpânul Domn, cântecele de la Templu se vor preface în urlete. Vor fi o mulţime de hoituri aruncate peste tot! Tăcere!

4 O igan esto, los que pisotean a los menesterosos, y quieren exterminar a los pobres de la tierra,

Ascultaţi aceasta, voi, care-i călcaţi în picioare pe sărmani şi-i prăpădiţi pe săracii din ţară.

5 d iciendo: “¿Cuándo pasará la luna nueva Para vender el grano, Y el día de reposo para abrir el mercado de trigo, Achicar el efa (una medida de 22 litros), aumentar el siclo (moneda Hebrea, 11. 4 gr de plata) Y engañar con balanzas falsas;

Voi ziceţi: „Când va trece luna nouă, ca să putem vinde grâne? Cât mai este din Sabat, ca să deschidem grânarele, să micşorăm cantitatea, să mărim preţul, să măsluim cumpăna ca să înşelăm,

6 P ara comprar por dinero a los desvalidos Y a los pobres por un par de sandalias, Y vender los desechos del trigo?”

să-i cumpărăm pe săraci pe argint şi pe sărmani – pentru o pereche de sandale şi să vindem codină în loc de grâne?“

7 E l Señor ha jurado por el orgullo de Jacob: “Ciertamente, nunca me olvidaré de ninguna de sus obras.

Domnul a jurat pe mândria lui Iacov: „Nu voi uita niciodată vreuna din faptele lui!“

8 ¿ No temblará por esto la tierra, Y hará duelo todo aquél que habita en ella ? Subirá toda ella como el Nilo, Se agitará Y disminuirá como el Nilo de Egipto.

„Să nu tremure ţara din pricina aceasta şi să nu jelească toţi cei ce locuiesc în ea? Să nu se ridice ca Nilul tot ce este în ţară, să nu se învolbureze şi apoi să se retragă precum Râul Egiptului?

9 “ Y sucederá que en aquel día,” declara el Señor Dios, “Yo haré que el sol se ponga al mediodía Y que la tierra en pleno día se oscurezca.

În ziua aceea, zice Stăpânul Domn, voi face să apună soarele la amiază şi voi întuneca pământul în miezul zilei.

10 E ntonces cambiaré sus fiestas en llanto Y todos sus cantos en lamento. Pondré cilicio sobre todo lomo Y calvicie sobre toda cabeza. Haré que sea como duelo por hijo único, Y su fin, como día de amargura.

Voi preface sărbătorile voastre în bocet şi toate cântecele voastre – în cântece de jale. Voi face ca toate coapsele să fie acoperite cu saci şi toate capetele să fie rase. Voi face vremea aceea ca jalea pentru singurul fiu, iar sfârşitul ei – ca o zi amară.“

11 “ Vienen días,” declara el Señor Dios, “en que enviaré hambre sobre la tierra, No hambre de pan, ni sed de agua, Sino de oír las palabras del Señor.

„Iată, vin zile, zice Stăpânul Domn, când voi trimite foamete în ţară, dar nu foame după pâine şi nu sete după apă, ci după auzirea cuvintelor Domnului.

12 L a gente vagará de mar a mar, Y del norte hasta el oriente; Andarán de aquí para allá en busca de la palabra del Señor, Pero no la encontrarán.

Ei vor umbla şovăind de la o mare la alta, vor cutreiera de la nord la răsărit, căutând Cuvântul Domnului, dar nu-l vor găsi.

13 E n aquel día las vírgenes hermosas Y los jóvenes desfallecerán de sed.

În ziua aceea, fecioarele frumoase şi tinerii vor leşina de sete.

14 L os que juran por el pecado de Samaria, Y dicen: ‘Viva tu dios, oh Dan,’ Y ‘Viva el camino de Beerseba,’ Caerán y nunca más se levantarán.”

Cei ce obişnuiau să jure pe ruşinea Samariei şi să zică: «Viu este zeul tău, Dane!» sau «Vie este calea ta, Beer-Şeba!», aceia vor cădea şi nu se vor mai ridica.“