1 “ Mi espíritu está quebrantado, mis días extinguidos, El sepulcro está preparado para mí.
Duhul îmi este zdrobit, mi se sting zilele, mormântul mă aşteaptă.
2 N o hay sino escarnecedores conmigo, Y mis ojos ven su provocación.
Sunt înconjurat de batjocoritori, ochii mei trebuie să privească la duşmănia lor.
3 C oloca, pues, junto a Ti una fianza para mí; ¿Quién hay que quiera ser mi fiador ?
Pune-Te zălog pentru mine! Cine ar putea răspunde pentru mine?
4 P orque has escondido su corazón del entendimiento, Por tanto no los exaltarás.
Pentru că Tu le-ai închis minţile ca să nu înţeleagă, de aceea nu-i vei lăsa să triumfe.
5 A l que denuncie a sus amigos por una parte del botín, A sus hijos se les debilitarán los ojos.
Cel ce-şi trădează prietenii pentru câştig, copiilor aceluia li se vor închide ochii.
6 P orque El me ha hecho burla del pueblo, Y soy uno a quien los hombres escupen.
El m-a făcut de pomină pentru oameni şi am devenit unul în faţa căruia ceilalţi scuipă.
7 M is ojos se oscurecen también por el sufrimiento, Y todos mis miembros son como una sombra.
Ochii mi se-ntunecă de durere şi toate mădularele mele sunt ca o umbră.
8 L os hombres rectos se quedarán pasmados de esto, Y el inocente se indignará contra el impío.
Cei drepţi sunt înmărmuriţi când văd aceasta; cel nevinovat se ridică împotriva celui lipsit de evlavie.
9 S in embargo el justo se mantendrá en su camino, Y el de manos limpias se fortalecerá más y más.
Totuşi cei drepţi se ţin de calea lor şi cei cu mâinile curate vor fi şi mai tari.
10 P ero vuélvanse todos ustedes, y vengan ahora, Pues no hallo entre ustedes a ningún sabio.
Dar voi toţi, întoarceţi-vă, veniţi iarăşi să-mi vorbiţi! Nu voi găsi însă nici un înţelept între voi.
11 M is días han pasado, se deshicieron mis planes, Los deseos de mi corazón.
Zilele mi-au trecut, planurile mi s-au risipit şi chiar şi dorinţele inimii mele.
12 A lgunos convierten la noche en día, diciendo: ‘La luz está cerca,’ en presencia de las tinieblas.
Oamenii aceştia fac din noapte zi şi înaintea întunericului zic: «Lumina e aproape!»
13 S i espero que el Seol (región de los muertos) sea mi casa, Hago mi lecho en las tinieblas;
Dacă mă uit la Locuinţa Morţilor ca la casa mea, dacă îmi fac culcuşul în întuneric,
14 S i digo al hoyo: ‘Mi padre eres tú,’ Y al gusano: ‘Mi madre y mi hermana.’
dacă zic gropii: «Eşti tatăl meu!» şi viermelui: «Mama mea!» sau «Sora mea!»,
15 ¿ Dónde está, pues, mi esperanza ? Y mi esperanza ¿quién la verá?
unde îmi mai este nădejdea? Mai poate vedea cineva vreo nădejde pentru mine?
16 ¿ Descenderá conmigo al Seol? ¿Nos hundiremos juntos en el polvo? ”
Se va pogorî ea la porţile Locuinţei Morţilor? Vom coborî împreună în ţărână?“