1 L os propósitos del corazón son del hombre, Pero la respuesta de la lengua es del Señor.

Planurile inimii aparţin omului, dar răspunsul pe care-l dă limba vine de la Domnul.

2 T odos los caminos del hombre son limpios ante sus propios ojos, Pero el Señor sondea los espíritus.

Toate căile unui om sunt curate în ochii lui, dar Cel Care cercetează duhurile este Domnul.

3 E ncomienda tus obras al Señor, Y tus propósitos se afianzarán.

Încredinţează-ţi Domnului lucrările şi îţi vor reuşi planurile.

4 T odas las cosas hechas por el Señor tienen su propio fin, Hasta el impío, para el día del mal.

Domnul a făcut totul pentru un scop, chiar şi pe cel rău l-a făcut pentru ziua distrugerii.

5 A bominación al Señor es todo el que es altivo de corazón; Ciertamente no quedará sin castigo.

Toţi cei mândri sunt o urâciune înaintea Domnului; în mod sigur ei nu vor rămâne nepedepsiţi.

6 C on misericordia y verdad se expía la culpa, Y con el temor del Señor el hombre se aparta del mal.

Prin bunătate şi credincioşie este ispăşit păcatul şi prin frica de Domnul se îndepărtează omul de la rău.

7 C uando los caminos del hombre son agradables al Señor, Aun a sus enemigos hace que estén en paz con él.

Când Domnului Îi sunt plăcute căile unui om, îi face chiar şi pe duşmanii lui să trăiască în pace cu el.

8 M ejor es poco con justicia, Que gran ganancia con injusticia.

Mai bine puţin, dar cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate!

9 L a mente del hombre planea su camino, Pero el Señor dirige sus pasos.

În mintea lui omul îşi întocmeşte calea, dar Domnul îi îndrumă paşii.

10 D ecisión divina hay en los labios del rey; En el juicio no debe errar su boca.

Sentinţa divină este pe buzele regelui şi gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.

11 E l peso y las balanzas justas son del Señor; Todas las pesas de la bolsa son obra Suya.

Cântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.

12 E s abominación para los reyes cometer iniquidad, Porque el trono se afianza en la justicia.

Este o urâciune pentru regi să facă rău, pentru că prin dreptate se întăreşte tronul.

13 E l agrado de los reyes son los labios justos, Y amado será el que hable lo recto.

Buzele cinstite sunt plăcute regilor şi cel ce spune adevărul este iubit.

14 E l furor del rey es como mensajero de muerte, Pero el hombre sabio lo aplacará.

Mânia regelui este mesagerul morţii, dar omul înţelept o va potoli.

15 E n el resplandor del rostro del rey hay vida, Y su favor es como nube de lluvia tardía.

Seninătatea feţei regelui înseamnă viaţă şi bunăvoinţa lui este ca un nor de ploaie târzie.

16 A dquirir sabiduría, cuánto mejor que el oro, Y adquirir inteligencia es preferible a la plata.

Mai bună este dobândirea înţelepciunii decât a aurului şi obţinerea priceperii decât a argintului.

17 L a senda de los rectos es apartarse del mal; El que guarda su camino preserva su alma.

Calea omului drept evită răul; cine îşi păzeşte calea îşi păzeşte viaţa.

18 D elante de la destrucción va el orgullo, Y delante de la caída, la arrogancia de espíritu.

Mândria merge înaintea distrugerii şi un duh arogant merge înaintea căderii.

19 M ejor es ser de espíritu humilde con los pobres Que dividir el botín con los soberbios.

Mai bine să fii smerit în duh printre cei umili, decât să împarţi prada cu cei mândri.

20 E l que pone atención a la palabra hallará el bien, Y el que confía en el Señor es bienaventurado.

Cine ţine seama de Cuvânt găseşte ce este bine şi binecuvântat este cel ce se încrede în Domnul!

21 E l sabio de corazón será llamado prudente, Y la dulzura de palabras aumenta la persuasión.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput şi dulceaţa buzelor sporeşte receptivitatea.

22 E l entendimiento es fuente de vida para el que lo posee, Pero la instrucción de los necios es necedad.

Chibzuinţa este un izvor de viaţă pentru cei ce o au, dar prostia este pedeapsa celor proşti.

23 E l corazón del sabio enseña a su boca Y añade persuasión a sus labios.

Inima celui înţelept îi îndrumă gura cu înţelepciune şi adaugă învăţătură pe buzele lui.

24 P anal de miel son las palabras agradables, Dulces al alma y salud para los huesos.

Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

25 H ay camino que al hombre le parece derecho, Pero al final es camino de muerte.

Există o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

26 E l apetito del trabajador para él trabaja, Porque su boca lo impulsa.

Pofta de mâncare a muncitorului este în folosul său, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.

27 E l hombre indigno planea el mal, Y sus palabras son como fuego abrasador.

Cel ticălos pune la cale răul şi vorbirea lui este ca un foc dogoritor.

28 E l hombre perverso provoca pleitos, Y el chismoso separa a los mejores amigos.

Omul stricat răspândeşte discordii şi un bârfitor dezbină pe cei mai buni prieteni.

29 E l hombre violento provoca a su prójimo Y lo guía por camino que no es bueno.

Omul violent îşi amăgeşte semenul şi-l conduce pe o cale greşită.

30 E l que guiña los ojos lo hace para tramar perversidades; El que aprieta los labios ya hizo el mal.

Cine închide ochii pune la cale lucruri stricate şi cel ce-şi muşcă buzele a şi săvârşit răul.

31 L a cabeza canosa es corona de gloria, Y se encuentra en el camino de la justicia.

Perii albi sunt o cunună de glorie, ei sunt dobândiţi printr-o viaţă dreaptă.

32 M ejor es el lento para la ira que el poderoso, Y el que domina su espíritu que el que toma una ciudad.

Cel încet la mânie este mai valoros decât cel puternic şi cel stăpân pe sine – decât cel care cucereşte o cetate.

33 L a suerte se echa en el regazo, Pero del Señor viene toda decisión.

Se aruncă sorţul în poală, dar orice decizie este de la Domnul.