1 Q albiga qasdiyadiisa dadkaa leh, Laakiinse carrabka jawaabtiisu xagga Rabbigay ka timaadaa.

Planurile inimii aparţin omului, dar răspunsul pe care-l dă limba vine de la Domnul.

2 N in jidadkiisa oo dhammu waa la nadiifsan yihiin isaga, Laakiinse Rabbigu ruuxyaduu miisaamaa.

Toate căile unui om sunt curate în ochii lui, dar Cel Care cercetează duhurile este Domnul.

3 S huqulladaada Rabbiga ku aamin, Oo fikirradaaduna way taagnaan doonaan.

Încredinţează-ţi Domnului lucrările şi îţi vor reuşi planurile.

4 R abbigu wax kastuu isu abuuray, Haah, oo xataa ka sharka leh wuxuu u abuuray maalinta sharkaa.

Domnul a făcut totul pentru un scop, chiar şi pe cel rău l-a făcut pentru ziua distrugerii.

5 K u alla kii qalbiga ka kibirsanu Rabbiga waa u karaahiyo, Waxaan aad idiin ku xaqiijinayaa inaan isagu taqsiir la'aan doonayn.

Toţi cei mândri sunt o urâciune înaintea Domnului; în mod sigur ei nu vor rămâne nepedepsiţi.

6 W axaa dembiga lagu kafaaraggudaa naxariis iyo run, Oo dadkuna waxay sharka kaga fogaadaan Rabbiga ka cabsashadiisa.

Prin bunătate şi credincioşie este ispăşit păcatul şi prin frica de Domnul se îndepărtează omul de la rău.

7 M arkii Rabbigu ku farxo nin jidadkiis, Wuxuu nabad dhex dhigaa isaga iyo xataa cadaawayaashiisa.

Când Domnului Îi sunt plăcute căile unui om, îi face chiar şi pe duşmanii lui să trăiască în pace cu el.

8 W ax yar oo xaqnimo la jirto Ayaa ka wanaagsan wax badan oo kordha oo xaqdarro la jirto.

Mai bine puţin, dar cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate!

9 N in walba qalbigiisaa jidkiisa u fiirsada, Laakiinse Rabbigaa tallaabooyinkiisa toosiya.

În mintea lui omul îşi întocmeşte calea, dar Domnul îi îndrumă paşii.

10 X ukunka Rabbigu wuxuu ku jiraa bushimaha boqorka, Afkiisuna kuma xadgudbo garsooridda.

Sentinţa divină este pe buzele regelui şi gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.

11 M iisaankii iyo kafadihii xaq ah Rabbigaa leh, Dhagaxyada miisaanka oo kiishka ku jira oo dhammuna waa shuqulkiisa.

Cântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.

12 W aa u karaahiyo boqorrada inay xumaan falaan. Waayo, carshigu xaqnimuu ku dhismaa.

Este o urâciune pentru regi să facă rău, pentru că prin dreptate se întăreşte tronul.

13 B oqorradu bushimaha xaqa ah way ku farxaan, Oo kii si qumman u hadlana way jecel yihiin.

Buzele cinstite sunt plăcute regilor şi cel ce spune adevărul este iubit.

14 B oqor cadhadiisu waa sida warqaadayaal geeriyeed, Laakiinse nin caqli leh ayaa qaboojin doona.

Mânia regelui este mesagerul morţii, dar omul înţelept o va potoli.

15 N uurka wejiga boqorka nolol baa ku jirta, Oo raallinimadiisuna waa sida daruurta roobka dambe.

Seninătatea feţei regelui înseamnă viaţă şi bunăvoinţa lui este ca un nor de ploaie târzie.

16 I n xigmad la helaa intee bay ka sii wanaagsan tahay in dahab la helo! In waxgarasho la helaana waa laga doortaa in lacag la helo.

Mai bună este dobândirea înţelepciunii decât a aurului şi obţinerea priceperii decât a argintului.

17 K uwa qumman jidkoodu waa inay sharka ka leexdaan, Kii jidkiisa dhawraa naftiisuu ilaaliyaa.

Calea omului drept evită răul; cine îşi păzeşte calea îşi păzeşte viaţa.

18 K ibirku wuxuu hor socdaa baabba', Oo madaxweynaanuna waxay hor socotaa dhicid.

Mândria merge înaintea distrugerii şi un duh arogant merge înaintea căderii.

19 I n kuwa kibirsan booli lala qaybsado Waxaa ka sii wanaagsan in kuwa hooseeya laysla sii hoosaysiiyo.

Mai bine să fii smerit în duh printre cei umili, decât să împarţi prada cu cei mândri.

20 K ii hadalka dhegaystaa wax wanaagsan buu heli doonaa, Oo ku alla kii Rabbiga aaminaana waa barakaysan yahay.

Cine ţine seama de Cuvânt găseşte ce este bine şi binecuvântat este cel ce se încrede în Domnul!

21 K ii qalbigiisu caqli leeyahay waxaa loogu yeedhi doonaa mid miyir leh, Oo bushimaha macaankooduna waxbarashuu kordhiyaa.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput şi dulceaţa buzelor sporeşte receptivitatea.

22 W axgarashadu waa u il nololeed kii haysta, Laakiinse edbinta nacasyadu waa nacasnimo.

Chibzuinţa este un izvor de viaţă pentru cei ce o au, dar prostia este pedeapsa celor proşti.

23 K ii caqli leh qalbigiisu afkiisuu wax baraa, Oo waxbarashuu bushimihiisa u kordhiyaa.

Inima celui înţelept îi îndrumă gura cu înţelepciune şi adaugă învăţătură pe buzele lui.

24 H adalkii wacanu waa sida awlallo shinniyeed oo kale, Nafta wuu u macaan yahay, oo lafahana waa u caafimaad.

Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

25 W axaa jirta waddo dadka la qumman, Laakiinse dhammaadkeedu waa jidadkii dhimashada.

Există o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

26 K ii hawshooda gaajadiisuu u hawshoodaa, Waayo, afkiisaa qasba isaga.

Pofta de mâncare a muncitorului este în folosul său, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.

27 N inkii waxmatare ahu xumaan buu qodqodaa, Oo bushimihiisana waxaa ku jira dab wax gubaya.

Cel ticălos pune la cale răul şi vorbirea lui este ca un foc dogoritor.

28 N inkii qalloocanu muran buu beeraa, Oo kii xan badanuna wuxuu kala kaxeeyaa saaxiibbo.

Omul stricat răspândeşte discordii şi un bârfitor dezbină pe cei mai buni prieteni.

29 N inka wax dulmaa deriskiisuu sasabtaa, Oo wuxuu u kaxeeyaa jid aan wanaagsanayn.

Omul violent îşi amăgeşte semenul şi-l conduce pe o cale greşită.

30 K ii indhaha isugu qabta inuu wax qalloocan hindiso, Oo bushimihiisa qaniinaa, shar buu soo wadaa.

Cine închide ochii pune la cale lucruri stricate şi cel ce-şi muşcă buzele a şi săvârşit răul.

31 M adaxa cirro lahu waa taaj sharfeed Haddii laga helo jidka xaqnimada.

Perii albi sunt o cunună de glorie, ei sunt dobândiţi printr-o viaţă dreaptă.

32 K ii cadhada u gaabiyaa waa ka wanaagsan yahay kii xoog badan, Oo kii ruuxiisa xukumaana waa ka wanaagsan yahay kii magaalo qabsada.

Cel încet la mânie este mai valoros decât cel puternic şi cel stăpân pe sine – decât cel care cucereşte o cetate.

33 S aamiga waxaa lagu tuuraa dhabta, Laakiinse go'aankiisa oo dhan Rabbigaa leh.

Se aruncă sorţul în poală, dar orice decizie este de la Domnul.