1 M aalintii ugu horraysay ee toddobaadka, goortii waagii beryayay, ayay xabaashii yimaadeen, iyagoo wada dhirtii udgoonayd oo ay diyaargareeyeen.

Dar în prima zi a săptămânii, foarte de dimineaţă, ele au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră.

2 O o waxay arkeen dhagixii oo xabaashii laga giringiriyey.

Au găsit rostogolită piatra de la intrarea mormântului,

3 M arkaasay galeen, laakiin kama ay helin meydkii Rabbi Ciise.

iar când au intrat, n-au găsit trupul Domnului Isus.

4 W axaa dhacay, intay waxaas ka sii welwelsanaayeen, in laba nin oo dhar dhalaalaya sitaa ag taagnaayeen.

În timp ce erau înmărmurite din cauza acestui lucru, iată că doi bărbaţi în haine strălucitoare au stat lângă ele.

5 D umarkii iyagoo cabsanaya ayay wejigooda hoos ugu foororiyeen dhulka. Markaasay ku yidhaahdeen iyaga, Maxaad kan nool uga dhex doondoonaysaan kuwii dhintay?

Îngrozite, ele şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „De ce-L căutaţi pe Cel Viu între cei morţi?

6 I sagu halkan ma joogo, laakiinse waa sara kacay. Xusuusta siduu idiinla hadlay intuu Galili weli joogay,

Nu este aici, ci a fost înviat! Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea,

7 i sagoo leh, Wiilka Aadanaha waa in loo gacangeliyo dembilayaasha, oo iskutallaabta lagu qodbo, oo maalinta saddexaad uu soo sara kaco.

când zicea că Fiul Omului trebuie să fie trădat în mâinile păcătoşilor şi să fie răstignit, iar a treia zi să învie.“

8 M arkaasay hadalladiisii xusuusteen.

Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele Lui.

9 W ayna ka soo noqdeen xabaashii, oo waxaas oo dhan ayay u sheegeen koob-iyo-tobankii iyo kuwii kale oo dhan.

Când s-au întors de la mormânt, i-au anunţat despre toate aceste lucruri pe cei unsprezece şi pe toţi ceilalţi.

10 W axay ahaayeen Maryantii reer Magdala, iyo Yo'anna, iyo Maryan oo ahayd Yacquub hooyadii; dumarkii kalena oo la jiray ayaa waxaas rasuulladii u sheegay.

Cele care le-au spus apostolilor aceste lucruri erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria – mama lui Iacov – şi celelalte care erau împreună cu ele.

11 H adalladaas waxay la noqdeen wax aan micne lahayn, wayna rumaysan waayeen.

Însă cuvintele acestea li s-au părut basme şi nu le-au crezut pe femei.

12 L aakiin Butros ayaa kacay oo xabaashii u orday, markaasuu foororsaday oo wuxuu arkay maryihii keligood oo meel yaal; markaasuu ka tegey oo gurigiis ku noqday isagoo ka yaabban wixii dhacay. Ciise Wuxuu U Muuqday Xertii Emma'us Ku Socotay

Petru însă s-a ridicat şi a alergat la mormânt. Când s-a aplecat ca să se uite înăuntru, a văzut doar fâşiile de pânză. Apoi s-a întors acasă, mirat de ce s-a întâmplat. Pe drumul spre Emaus

13 L aba ka mid ah iyaga waxay maalintaas qudheeda ku socdeen tuulo la odhan jiray Emma'us, tan Yeruusaalem u jirtay lixdan istaadiyon.

În aceeaşi zi, iată că doi dintre ei se duceau spre un sat numit Emaus, care era la o distanţă de şaizeci de stadii de Ierusalim.

14 W axay ka wada hadlayeen wixii dhacay oo dhan,

Aceştia vorbeau unul cu altul despre lucrurile care se întâmplaseră.

15 o o waxay noqotay intay wada hadlayeen oo wax isweyweyddiinayeen, in Ciise qudhiisa u soo dhowaaday oo la socday.

În timp ce vorbeau şi se întrebau, Isus Însuşi S-a apropiat şi mergea alături de ei.

16 L aakiin waa la indhasaabay si aanay u garanayn.

Dar ochii lor erau împiedicaţi să-L recunoască.

17 M arkaasuu ku yidhi, Maxay yihiin hadalladan aad isku haysaan intaad socotaan? Wayna istaageen iyagoo fool qulubsan.

El i-a întrebat: – Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi pe drum? Ei s-au oprit, uitându-se trişti,

18 M idkood oo Kale'obas la odhan jiray, ayaa u jawaabay oo ku yidhi, Ma adigoo keliya oo Yeruusaalem deggan oo aan ogayn wixii ayaamahan meeshaas ka dhacay?

iar unul dintre ei, pe nume Cleopa, i-a răspuns: – Tu eşti singurul străin în Ierusalim, de nu ştii ce s-a întâmplat în el în zilele acestea?!

19 W uxuu ku yidhi, Wax maxay ah? Waxay ku yidhaahdeen, Wixii ku saabsanaa Ciisihii Reer Naasared, kii ahaa nin nebi ah oo xoog u lahaa wax falniin iyo hadal ah Ilaah iyo dadka oo dhan hortooda,

– Ce anume? i-a întrebat El. – Cele privitoare la Isus din Nazaret, i-au răspuns ei, Care era un profet puternic în faptă şi cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor.

20 i yo sidii wadaaddada sare iyo taliyayaasheennii ugu dhiibeen in dhimasho lagu xukumo, oo iskutallaabta ayay ku qodbeen.

Şi cum conducătorii preoţilor şi conducătorii noştri L-au dat să fie condamnat la moarte şi L-au răstignit.

21 L aakiin waxaannu rajaynaynay inuu yahay kan Israa'iil soo furan lahaa, laakiin waxaas oo dhan weliba maanta waa u maalintii saddexaad markii ay waxaas oo dhammi dhaceen.

Noi însă speram că El este Cel Ce avea să-l răscumpere pe Israel. Da, şi pe lângă toate acestea, iată că aceasta este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri!

22 W eliba dumar annaga naga mid ah ayaa naga yaabsiiyey, kuwii aroortii hore xabaashii tegey.

Mai mult, nişte femei de-ale noastre ne-au uimit cu totul. Ele au fost dis-de-dimineaţă la mormânt

23 G oortii ay meydkiisii waayeen ayay yimaadeen iyagoo leh, Waxaannu weliba aragnay muuqad malaa'igo kuwa yidhi, Wuu nool yahay.

şi nu I-au mai găsit trupul. Când au venit, ne-au spus că au văzut o vedenie cu îngeri care le-au spus că El trăieşte.

24 Q aarkood oo nala joogay ayaa xabaashii tegey, oo waxay arkeen sidii dumarku yidhi, laakiin isagase ma ay arkin.

Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt şi au găsit exact aşa cum au spus femeile, dar pe El nu L-au văzut.

25 M arkaasuu ku yidhi, Nacasyo yahow oo qalbigoodu ka raagay inuu rumaysto wixii nebiyada oo dhammi ay ka hadleen.

El le-a zis: – O, cât de nesăbuiţi şi de înceţi la inimă sunteţi când este vorba să credeţi tot ce au spus profeţii!

26 M asiixa miyaanay waajib ku ahayn inuu waxaas oo dhan ku silco oo uu ammaantiisa galo?

Nu trebuia oare Cristosul să sufere aceste lucruri şi să intre în slava Lui?

27 M arkaasuu ka bilaabay Muuse iyo nebiyada oo dhan, Qorniinka oo dhanna ayuu uga micneeyey wixii isaga qudhiisa ku saabsanaa.

Şi, începând de la Moise şi de la toţi profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile.

28 G oortaasay ku soo dhowaadeen tuuladay ku socdeen, isaguna wuxuu iska dhigay mid sii fogaanaya,

Când s-au apropiat de satul în care mergeau, El s-a făcut că vrea să meargă mai departe.

29 l aakiin way oggolaysiiyeen iyagoo leh, Nala joog, waayo, makhribku waa dhow yahay, maalintiina durba waa dhammaatay. Markaasuu la galay inuu la joogo.

Dar ei au stăruit de El, zicând: – Rămâi cu noi, pentru că este spre seară şi ziua este deja pe sfârşite! Astfel El a intrat să rămână cu ei.

30 W axaa dhacay kolkuu cunto ula fadhiistay inuu kibista qaaday, oo barakeeyey, oo intuu kala jejebiyey ayuu siiyey.

În timp ce stătea la masă cu ei, a luat pâinea, a rostit binecuvântarea, apoi a frânt -o şi le-a dat-o.

31 M arkaasaa indhahoodu furmeen, oo isagay garteen, wuuna ka libdhay.

Atunci li s-au deschis ochii şi L-au recunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.

32 M arkaasay isku yidhaahdeen, Miyaan qalbigeennu gubanin intuu jidka inagula hadlayay iyo intuu Qorniinkii inoo furayay?

Şi-au zis unul altuia: „Nu ne ardea inima (în noi) când ne vorbea pe drum şi când ne deschidea Scripturile?“

33 S aacaddaas qudheeda ayay kaceen oo Yeruusaalem ku noqdeen, waxayna arkeen koob-iyo-tobankii iyo kuwii la jiray oo isu ururay,

S-au ridicat chiar în ceasul acela, s-au întors la Ierusalim şi i-au găsit adunaţi laolaltă pe cei unsprezece şi pe cei care erau împreună cu ei.

34 i yagoo leh, Hubaal Sayidku waa sara kacay, oo wuxuu u muuqday Simoon.

Ei le-au zis: „Domnul a înviat într-adevăr şi i S-a arătat lui Simon!“

35 I yaguna waxay ka warrameen wixii jidka ka dhacay iyo siday isaga ugu garteen kala jejebintii kibista. Ciise Wuxuu U Muuqday Rasuulladii

Şi le-au istorisit ce s-a întâmplat pe drum şi cum li S-a făcut cunoscut la frângerea pâinii. Isus li Se arată ucenicilor

36 I ntay waxyaalahaas ku hadlayeen, isaga qudhiisa ayaa dhexdooda taagnaa, oo wuxuu ku yidhi, Nabadi ha idinla jirto.

În timp ce spuneau ei aceste lucruri, El Însuşi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!“

37 L aakiin way argaggexeen oo cabsadeen, waxayna u maleeyeen inay ruuxaan arkeen.

Îngroziţi şi înspăimântaţi, ei credeau că văd un duh.

38 M arkaasuu ku yidhi, Maxaad u naxaysaan? Fikirro maxay qalbigiinna uga kacayaan?

El le-a zis: „De ce sunteţi tulburaţi şi de ce vi se ridică astfel de îndoieli în inimile voastre?

39 G acmahayga iyo cagahayga arka inaan anigu isagii ahay, i taabta oo arka, waayo, ruuxaan jiidh iyo lafo ma leh sidaad igu arkaysaan inaan leeyahay.

Uitaţi-vă la mâinile şi la picioarele Mele: Eu Însumi sunt! Atingeţi-Mă şi vedeţi: un duh n-are carne şi oase, aşa cum vedeţi că am Eu!“

40 G oortuu waxaas yidhi, ayuu tusay gacmihiisa iyo cagihiisa.

Şi spunând aceasta, le-a arătat mâinile şi picioarele Lui.

41 I ntay yaabsanaayeen iyagoo aan weli rumaysan farxad aawadeed, wuxuu ku yidhi, Halkan wax la cuno ma ku haysaan?

Dar pentru că ei, de bucurie, tot nu credeau şi se mirau, le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?“

42 K olkaasay waxay siiyeen in kalluun duban ah.

I-au dat o bucată de peşte fript (şi un fagure de miere),

43 M arkaasuu qaaday oo hortooda ku cunay.

iar El le-a luat şi le-a mâncat în faţa lor.

44 W uxuu ku yidhi, Kuwani waa hadalladaydii aan idinkula hadlay intii aan weli idinla jiray. Waa inay noqdaan wax walba oo sharciga Muuse iyo nebiyadii iyo sabuurrada laygaga qoray oo igu saabsanaa.

Apoi le-a zis: „Acestea sunt lucrurile pe care vi le spuneam când încă eram cu voi, şi anume că trebuie să se împlinească tot ceea ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi.“

45 M arkaasuu garashadooda u furay si ay u gartaan Qorniinka.

Atunci le-a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile,

46 W uxuuna ku yidhi, Sidaasay u qoran tahay, Waa inuu Masiixu silco, oo uu maalinta saddexaad kuwa dhintay ka soo sara kaco,

şi le-a zis: „Aşa este scris, şi anume Cristosul trebuia să sufere şi să învie dintre cei morţi a treia zi,

47 i yo in toobaddii iyo dembidhaafka magiciisa lagu wacdiyo quruumaha oo dhan oo laga bilaabo Yeruusaalem.

iar pocăinţa spre iertarea păcatelor să fie vestită în Numele Lui tuturor neamurilor, începând din Ierusalim.

48 I dinkuna waxyaalahaas ayaad markhaati ka tihiin.

Voi sunteţi martori ai acestor lucruri.

49 O o bal eega, waxaan idiin soo dirayaa ballankii Aabbahay, laakiin magaalada jooga ilaa xoog laydinka huwiyo xagga sare. Ciise Kor Buu U Baxay

Iată, trimit peste voi promisiunea Tatălui Meu; voi însă rămâneţi în cetate până când veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus!“ Înălţarea la cer

50 M arkaasuu iyaga kaxeeyey ilaa meel ku dhow Beytaniya, oo intuu gacmihii kor u qaaday ayuu barakeeyey.

Apoi i-a condus afară, până spre Betania. Şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat,

51 W axaa dhacay intuu barakaynayay inuu ka tegey, oo waxaa kor loogu qaaday samada.

iar în timp ce-i binecuvânta s-a depărtat de ei şi a fost luat în cer.

52 M arkaasay isaga caabudeen, oo waxay Yeruusaalem kula noqdeen farxad weyn;

Ei I s-au închinat şi apoi s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.

53 o o goor walbaba macbudka ayay ku jireen iyagoo Ilaah ammaanaya.

Şi tot timpul erau în Templu, lăudându-L şi binecuvântându-L pe Dumnezeu. (Amin.)