1 M eeshaasuu ka soo kacay oo wuxuu galay soohdimaha Yahuudiya oo Webi Urdun ka shisheeya. Mar kale dadkii badnaa baa u soo ururay, oo sida caadadiisu ahaan jirtay, ayuu haddana wax baray.

Apoi a plecat de acolo şi a venit în regiunea Iudeii (şi) dincolo de Iordan. Mulţimile s-au adunat din nou în jurul Lui, iar El, după cum Îi era obiceiul, a început iarăşi să-i înveţe.

2 M arkaasaa Farrisiintu u timid oo weyddiisay, Ma xalaal baa in nin naagtiisa furo? Wayna jirrabayeen.

Nişte farisei au venit la El ca să-L pună la încercare şi L-au întrebat: – Are voie un bărbat să divorţeze de soţia lui?

3 K olkaasuu u jawaabay oo ku yidhi, Muuse muxuu idinku amray?

Isus i-a întrebat: – Ce v-a poruncit Moise?

4 W axay yidhaahdeen, Muuse waa fasaxay in warqaddii furniinta la dhigo oo la furo.

Ei I-au răspuns: – Moise a dat voie ca bărbatul să-i scrie soţiei o carte de despărţire şi s-o lase să plece.

5 C iisena wuxuu u jawaabay oo ku yidhi, Qalbi engegnaantiinna aawadeed ayuu amarkaas idiinku dhigay.

Dar Isus le-a zis: – Din cauza inimilor voastre împietrite v-a scris el această poruncă,

6 L aakiin tan iyo bilowgii abuurniinta, Ilaah wuxuu sameeyey lab iyo dhaddig.

însă la începutul creaţiei Dumnezeu „i-a făcut bărbat şi femeie“.

7 S ababtaas aawadeed nin wuxuu ka tegayaa aabbihiis iyo hooyadiis, wuxuuna la joogayaa naagtiisa.

„De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama (şi se va uni cu soţia lui),

8 L abaduba waxay noqonayaan isku jidh. Sidaa darteed haatan iyagu laba ma aha, laakiin waa isku jidh.

iar cei doi vor deveni un singur trup.“ Aşa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup!

9 H addaba wixii Ilaah isku xidhay ninna yaanu kala furin.

Deci, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!

10 G oortay guriga ku jireen, xertiisii ayaa haddana waxaas wax ka weyddiiyeen.

În casă, ucenicii L-au întrebat cu privire la aceasta.

11 M arkaasuu wuxuu ku yidhi, Ku alla kii naagtiisa furaa oo mid kale guursadaa ayaa ka sinaysta.

El le-a zis: „Oricine divorţează de soţia lui şi se căsătoreşte cu altcineva, comite adulter împotriva ei.

12 N aagna haddii ay ninkeeda furto oo mid kale guursato ayay sinaysataa. Ciise Wuxuu U Duceeyey Carruur Yaryar

Şi dacă o soţie divorţează de bărbatul ei şi se căsătoreşte cu altcineva, comite adulter.“ Isus şi copilaşii

13 I lmo yaryar ayay u keeneen inuu taabto, xertuna way canaanatay.

I-au adus nişte copilaşi, ca să se atingă de ei, dar ucenicii i-au mustrat pe cei care i-au adus.

14 L aakiin Ciise goortuu arkay, wuu cadhooday, oo wuxuu ku yidhi, Ilmaha yaryar daaya, ha ii yimaadeene, hana diidina, waayo, kuwan oo kale ayaa ka mid ah boqortooyada Ilaah.

Isus însă, când a văzut acest lucru, s-a indignat şi le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei!

15 R untii waxaan idinku leeyahay, Ku alla kii aan boqortooyada Ilaah u aqbalin sida ilmo yar oo kale, meeshaas ma uu geli doono.

Adevărat vă spun că oricine nu primeşte Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!“

16 G acmihiisuu ku qaaday oo intuu calaacalihiisa saaray, ayuu barakeeyey. Nin Dhallinyar Oo Hodan Ah Baa Doonayay Nolosha Weligeed Ah

Apoi i-a luat în braţe şi i-a binecuvântat punându-Şi mâinile peste ei. Isus şi tânărul bogat

17 G oortuu jidka u soo baxay, mid baa ku soo orday oo intuu u jilba joogsaday ayuu weyddiiyey oo ku yidhi, Macallin wanaagsanow, maxaan sameeyaa inaan nolosha weligeed ah dhaxlo?

Chiar când pornea la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat: – Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

18 C iise wuxuu ku yidhi, Maxaad iigu yeedhaysaa, Wanaagsanow? Mid wanaagsan ma jiro mid maahee, kaasuna waa Ilaah.

Isus i-a răspuns: – De ce Mă numeşti „bun“? Nimeni nu este bun decât Unul: Dumnezeu.

19 Q aynuunnada waad taqaan. Waa inaanad sinaysan, Waa inaanad qudh gooyn, Waa inaanad waxba xadin, Waa inaanad marag been ah furin, Waa inaanad waxba dulmin, Aabbahaa iyo hooyadaana maamuus.

Cunoşti poruncile: „Să nu ucizi“, „Să nu comiţi adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să nu înşeli“, „Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta.“

20 W uxuu u jawaabay oo ku yidhi, Macallimow, kuwaas oo dhan tan iyo yaraantaydii ayaan dhawrayay.

El I-a spus: – Învăţătorule, pe toate acestea le-am împlinit încă din tinereţea mea.

21 M arkaasaa Ciise intuu eegay jeclaaday oo ku yidhi, Wax keliya ayaa kuu dhiman. Tag oo iibi waxaad haysatid oo dhan, oo masaakiintana sii, oo waxaad jannada ku lahaan doontaa maal; ee kaalay oo i soo raac.

Privindu-l, Isus l-a iubit şi i-a zis: – Îţi lipseşte un singur lucru: du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor, şi vei avea astfel o comoară în cer. Apoi vino, urmează-Mă!

22 H adalkaas ayuu ka qulbay, wuuna baxay isagoo calool xun, waayo, wuxuu ahaa mid waxyaalo badan leh. Hodanka Faa'iidola'aantiisa

Mâhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe posesiuni.

23 C iise ishuu wada mariyey oo xertiisuu ku yidhi, Kuwa hodanka ah waa ku adag tahay inay boqortooyada Ilaah galaan!

Isus a privit în jur şi le-a zis ucenicilor Săi: – Cât de greu va fi pentru cei bogaţi să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

24 X ertiisii hadalladiisii bay ka yaabeen. Laakiin Ciise mar kaluu u jawaabay oo ku yidhi, Ilma yahow, siday ugu adag tahay kuwa maalka isku halleeya inay boqortooyada Ilaah galaan!

Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus le-a zis iarăşi: – Copii, cât de greu este (pentru cei ce se încred în bogăţii) să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

25 N in hodan ah inuu boqortooyada Ilaah galo waxaa ka hawl yar in awr irbad daloolkeed ka duso.

Este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.

26 A ad bay u yaabeen, waxayna isku lahaayeen, Haddaba yaa badbaadi kara?

Ei au rămas foarte uimiţi şi se întrebau între ei: „Atunci cine poate fi mântuit?“

27 M arkaasaa Ciise eegay oo ku yidhi, Waxanu uma suurtoobaan dadka, waxbase uma aha Ilaah, waayo, wax waluba waa u suurtoobaan Ilaah.

Isus i-a privit şi a zis: – Este imposibil pentru oameni, dar nu şi pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.

28 K olkaasaa Butros bilaabay inuu ku yidhaahdo, Annagu wax walba waannu ka wada tagnay, waana ku raacnay.

Petru a început să-I zică: – Iată, noi am lăsat totul şi Te-am urmat.

29 C iise wuxuu ku yidhi, Runtii waxaan idinku leeyahay, Ma jiro nin aawaday iyo injiilka aawadiis uga tegey guri, ama walaalo, ama hooyo, ama aabbe, ama carruur, ama beero,

Isus a răspuns: – Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii sau ogorul de dragul Meu şi de dragul Evangheliei

30 o o aan haatan oo la joogo helayn boqol laab guryo ah, iyo walaalo, iyo hooyooyin, iyo carruur, iyo beero, wuxuuna la heli doonaa silec, wakhtiga imanayana nolosha weligeed ah.

şi care să nu primească de o sută de ori mai mult acum, în vremea aceasta, case, fraţi, surori, mame, copii şi ogoare, împreună cu persecuţii, iar în veacul care vine – viaţă veşnică.

31 L aakiin kuwa badan oo hore waa dambayn doonaan, kuwa dambena waa horrayn doonaan. Mar Saddexaad Ayaa Ciise Sii Sheegay Dhimashadiisa

Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi. Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa

32 W axay ku socdeen jidka xaggii Yeruusaalem, Ciisena waa hor marayay. Wayna yaabeen oo intay daba socdeen way baqeen. Kolkaasuu laba-iyo-tobankii haddana waday oo bilaabay inuu u sheego waxa isaga ku dhici doona,

Ei erau pe drum şi se îndreptau spre Ierusalim. Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau neliniştiţi, iar cei care-L urmau erau speriaţi. Isus i-a luat din nou deoparte pe cei doisprezece şi a început să le vorbească despre ce urma să I se întâmple:

33 o o wuxuu ku yidhi, Waxaynu ku soconnaa Yeruusaalem. Wiilka Aadanaha waxaa loo dhiibi doonaa wadaaddada sare iyo culimmada; oo waxay ku xukumi doonaan dhimasho. Waxayna u dhiibi doonaan dadka aan Yuhuudda ahayn.

„Iată că ne suim spre Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoţilor şi a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte şi-L vor da pe mâna neamurilor,

34 W ayna ku kajami doonaan, oo ku tufi doonaan, oo karbaashi doonaan, wayna dili doonaan, saddex maalmood dabadeedna wuu soo sara kici doonaa. Waxaa La Weyddiistay Derejada Dunida

care Îl vor batjocori, Îl vor scuipa, Îl vor biciui şi-L vor omorî. Dar după trei zile va învia.“ Cererea fiilor lui Zebedei

35 W axaa u yimid Yooxanaa iyo Yacquub oo ahaa wiilashii Sebedi, oo waxay ku yidhaahdeen, Macallimow, waxaannu doonaynaa inaad noo yeeshid wixii aannu weyddiisanno.

Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedei, au venit la El şi I-au zis: – Învăţătorule, vrem să faci pentru noi orice-Ţi vom cere.

36 W uxuu ku yidhi, Maxaad doonaysaan inaan idiin sameeyo?

Isus i-a întrebat: – Ce vreţi să fac pentru voi?

37 W axay ku yidhaahdeen, Na sii inaannu fadhiisanno mid midigtaada, kii kalena bidixdaada xaggii ammaantaada.

Ei I-au răspuns: – Dă-ne voie să şedem unul la dreapta şi altul la stânga Ta, în slava Ta.

38 L aakiin Ciise wuxuu ku yidhi, Garan maysaan waxaad weyddiisanaysaan. Ma karaysaan inaad ka cabtaan koobka aan ku dhowahay inaan ka cabbo, iyo in laydinku baabtiiso baabtiiska laygu baabtiisay?

Isus le-a zis: – Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să fiţi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu ?

39 W axay ku yidhaahdeen, Waannu karaynaa. Markaasaa Ciise ku yidhi, Koobka aan ka cabbayo waad ka cabbi doontaan, oo baabtiiska laygu baabtiisay waa laydinku baabtiisi doonaa,

– Putem! au răspuns ei. Isus le-a zis: – Veţi bea paharul pe care-l voi bea Eu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu,

40 l aakiin inaad midigtayda iyo bidixdayda fadhiisataan anigu ma lihi inaan idin siiyo, laakiin waxaa la siin doonaa kuwa loo diyaargareeyey. Weynaanta Runta Ah

dar dreptul de a sta la dreapta sau la stânga Mea nu ţine de Mine să-l dau, ci este pentru aceia cărora le-a fost pregătit.

41 T obankii goortay taas maqleen waxay bilaabeen inay Yacquub iyo Yooxanaa u cadhoodaan.

Ceilalţi zece, când au auzit, au început să fie indignaţi de Iacov şi Ioan.

42 L aakiin Ciise baa u yeedhay oo ku yidhi, Idinku waad garanaysaan in kuwa loo malaynayo inay quruumaha madaxdooda yihiin ay u taliyaan, oo kuwooda u waaweynna ay xukun ku leeyihiin.

Isus i-a chemat la El şi le-a zis: „Ştiţi că cei care sunt consideraţi domnitorii neamurilor fac pe stăpânii cu ele, iar mai marii lor se poartă cu tiranie cu ele.

43 L aakiin sidaasu dhexdiinna ma aha, laakiin ku alla kii doonaya inuu dhexdiinna u weynaado, midiidinkiinna waa inuu ahaado,

Între voi să nu fie aşa! Ci oricine vrea să fie mai mare între voi trebuie să devină slujitorul vostru,

44 o o ku alla kii doonaya inuu idiin horreeyo, kulli waa inuu addoon u ahaado.

iar cel ce vrea să fie primul între voi trebuie să devină sclavul tuturor.

45 W aayo, Wiilka Aadanahu uma iman in loo adeego laakiin inuu adeego iyo inuu naftiisa dad badan furashadooda u bixiyo. Ciise Wuxuu Bogsiiyey Nin Indhala' Oo Bartimayos La Odhan Jiray

Căci Fiul Omului n-a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.“ Vindecarea orbului Bartimeu

46 K olkaasay yimaadeen Yerixoo, oo goortuu Yerixoo ka soo baxayay, isaga iyo xertiisii iyo dad faro badanba, nin indha la' oo Bartimayos la odhan jiray, oo ina Timayos ahaa, ayaa jidka ag fadhiyey oo dawarsanayay.

Au ajuns în Ierihon. Când a ieşit Isus din Ierihon, împreună cu ucenicii Lui şi cu o mulţime destul de mare de oameni, un cerşetor orb, pe nume Bartimeu, fiul lui Timeu, şedea lângă drum.

47 G oortuu maqlay inuu yahay Ciisihii reer Naasared, wuxuu bilaabay inuu aad u qayliyo oo yidhaahdo, Ciise, ina Daa'uudow, ii naxariiso.

Când a auzit el că trece Isus din Nazaret, a început să strige: – Fiul lui David, Isuse, ai milă de mine!

48 Q aar badan baa canaantay si uu u aamuso, laakiin si ka badan ayuu ugu qayliyey, Ina Daa'uudow, ii naxariiso.

Mulţi îl mustrau spunându -i să tacă, dar el striga şi mai tare: – Fiul lui David, ai milă de mine!

49 K olkaasaa Ciise joogsaday oo yidhi, U yeedha. Markaasay ninkii indhaha la'aa u yeedheen oo ku yidhaahdeen, Kalsoonow, kac, waa kuu yeedhayaaye.

Isus S-a oprit şi a zis: „Chemaţi-l!“ Ei l-au chemat pe orb şi i-au zis: „Îndrăzneşte! Ridică-te, căci te cheamă!“

50 I ntuu maradiisa iska tuuray ayuu booday oo Ciise u yimid.

El şi-a aruncat haina, a sărit în picioare şi a venit la Isus.

51 C iise ayaa u jawaabay oo ku yidhi, Maxaad doonaysaa inaan kuu sameeyo? Indhoolihii baa ku yidhi, Sayidow, inaan wax arko.

Isus l-a întrebat: – Ce vrei să fac pentru tine? El I-a răspuns: – Rabbuni, să-mi recapăt vederea!

52 M arkaasaa Ciise ku yidhi, Soco. Rumaysadkaaga ayaa ku bogsiiyey. Kolkiiba ayuu wax arkay, oo jidka buu la qaaday isaga.

Isus i-a zis: – Du-te, credinţa ta te-a vindecat! Imediat el şi-a recăpătat vederea şi L-a urmat pe Isus pe drum.