1 H ubaal lacagtu waxay leedahay god laga qodo, Oo dahabkuna wuxuu leeyahay meel lagu safeeyo.

Cu siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

2 B irta waxaa laga soo bixiyaa ciidda, Oo naxaastana waxaa laga dhalaaliyaa dhagaxa.

Fierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

3 D adku gudcurkuu dhammeeyaa, Oo tan iyo soohdinta ugu shishaysana waxay baadhaan Dhagaxyada ku jira gudcurka qarada leh iyo hooska dhimashada.

Omul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

4 I sagu god dheer ayuu ka qodaa meel ka fog meesha dadku deggan yahay. Iyaga waxaa illooba qofka ag mara; Oo waxay ka laallaadaan meel dadka ka fog, oo hor iyo dib bay u ruxmadaan.

El sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

5 C untadu dhulkay ka soo baxdaa, Oo dhankiisa hoosena wuu rogmadaa sida wax dabku rogo oo kale.

Pământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

6 D hagaxyadiisu waa meeshii dhagaxyo safayr ah, Wuxuuna leeyahay dahab boodh ah.

Safirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

7 W adiiqadaas haadka adagu ma yaqaan, Oo gorgorka ishiisuna ma ay arag,

Nici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

8 B ahallada kibirka lahu kuma ay joogsan, Oo libaaxa cadhaysanina ma uu ag marin.

Nici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

9 I sagu gacantiisuu soo fidiyaa oo wuxuu saaraa dhagaxa adag, Oo buurahana wuu afgembiyaa oo xididdaduu ku rujiyaa.

Omul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

10 D hagaxyada dhexdooda wuxuu ka jeexaa keliyo, Oo ishiisuna wax kasta oo qaali ah way aragtaa.

El sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

11 W uxuu xidhaa durdurrada si ayan u dareerin, Oo waxa qarsoonna wuxuu u soo bannaan bixiyaa iftiinka.

El caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

12 L aakiinse waa xaggee meesha xigmadda laga helaa? Oo waxgarashada meesheeduse waa xaggee?

Dar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

13 D adku qiimaheeda ma yaqaan, Oo kuwa nool dalkoodana lagama helo.

Omul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

14 M oolku wuxuu leeyahay, Iguma jirto, Badduna waxay leedahay, Aniga ilama jirto.

Adâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

15 D ahab laguma heli karo, Lacagna looma miisaamo.

Ea nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

16 L aguma qiimayn karo dahabka Oofir, Ama dhagaxa qaaliga ah oo onika la yidhaahdo ama xataa dhagaxa safayr la yidhaahdo.

Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

17 D ahab iyo madarad toona uma qalmi karaan, Oo beddelkeeduna ma noqon karo jawhar laga sameeyo dahab saafi ah.

Nici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

18 W axba lagama sheegi doono dhagax cas oo raamood la yidhaahdo, amase madarad, Hubaal xigmadda qiimaheedu waa ka sii sarreeyaa luul.

Coralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

19 D hagaxa tobasiyos la yidhaahdo ee Itoobiya ka yimaadana uma qalmi doono, Oo xataa dahab saafi ahna laguma qiimayn doono.

Topazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

20 H addaba xigmaddu xaggee bay ka timaadaa? Oo waxgarashada meesheeduse waa xaggee?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

21 M axaa yeelay, way ka qarsoon tahay kuwa nool indhahooda, Oo haadka hawadana waa laga deday.

Ea este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

22 H alligaadda iyo Dhimashadu waxay leeyihiin, Dhegahayaga ayaannu warkeeda ku maqalnay.

Locul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

23 I laah ayaa jidkeeda garanaya, Oo isagaa meesheeda yaqaan.

Dumnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

24 W aayo, isagu wuxuu fiiriyaa dunida darfaheeda, Oo wuxuu u jeedaa inta samada ka hoosaysa oo dhan,

pentru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

25 M arkuu dabaysha miisaamo, Oo uu biyahana qiyaaso.

Când i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

26 M arkuu roobka qaynuun u sameeyey, Oo uu hillaaca onkodkana jid u sameeyey,

când a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

27 A yuu arkay, oo ka hadlay, Oo intuu adkeeyey ayuu weliba baadhay.

atunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

28 O o wuxuu dadka ku yidhi, Bal eega, Sayidka ka cabsashadiisa ayaa xigmad ah, Oo in sharka laga fogaadona waa waxgarasho.

Apoi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“