1 銀 子 有 礦 ； 煉 金 有 方 。

Cu siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

2 鐵 從 地 裡 挖 出 ； 銅 從 石 中 鎔 化 。

Fierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

3 人 為 黑 暗 定 界 限 ， 查 究 幽 暗 陰 翳 的 石 頭 ， 直 到 極 處 ，

Omul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

4 在 無 人 居 住 之 處 刨 開 礦 穴 ， 過 路 的 人 也 想 不 到 他 們 ； 又 與 人 遠 離 ， 懸 在 空 中 搖 來 搖 去 。

El sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

5 至 於 地 ， 能 出 糧 食 ， 地 內 好 像 被 火 翻 起 來 。

Pământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

6 地 中 的 石 頭 有 藍 寶 石 ， 並 有 金 沙 。

Safirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

7 礦 中 的 路 鷙 鳥 不 得 知 道 ； 鷹 眼 也 未 見 過 。

Nici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

8 狂 傲 的 野 獸 未 曾 行 過 ； 猛 烈 的 獅 子 也 未 曾 經 過 。

Nici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

9 人 伸 手 鑿 開 堅 石 ， 傾 倒 山 根 ，

Omul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

10 在 磐 石 中 鑿 出 水 道 ， 親 眼 看 見 各 樣 寶 物 。

El sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

11 他 封 閉 水 不 得 滴 流 ， 使 隱 藏 的 物 顯 露 出 來 。

El caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

12 然 而 ， 智 慧 有 何 處 可 尋 ？ 聰 明 之 處 在 哪 裡 呢 ？

Dar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

13 智 慧 的 價 值 無 人 能 知 ， 在 活 人 之 地 也 無 處 可 尋 。

Omul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

14 深 淵 說 ： 不 在 我 內 ； 滄 海 說 ： 不 在 我 中 。

Adâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

15 智 慧 非 用 黃 金 可 得 ， 也 不 能 平 白 銀 為 他 的 價 值 。

Ea nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

16 俄 斐 金 和 貴 重 的 紅 瑪 瑙 ， 並 藍 寶 石 ， 不 足 與 較 量 ；

Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

17 黃 金 和 玻 璃 不 足 與 比 較 ； 精 金 的 器 皿 不 足 與 兌 換 。

Nici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

18 珊 瑚 、 水 晶 都 不 足 論 ； 智 慧 的 價 值 勝 過 珍 珠 （ 或 譯 ： 紅 寶 石 ） 。

Coralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

19 古 實 的 紅 璧 璽 不 足 與 比 較 ； 精 金 也 不 足 與 較 量 。

Topazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

20 智 慧 從 何 處 來 呢 ？ 聰 明 之 處 在 哪 裡 呢 ？

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

21 是 向 一 切 有 生 命 的 眼 目 隱 藏 ， 向 空 中 的 飛 鳥 掩 蔽 。

Ea este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

22 滅 沒 和 死 亡 說 ： 我 們 風 聞 其 名 。

Locul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

23 神 明 白 智 慧 的 道 路 ， 曉 得 智 慧 的 所 在 。

Dumnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

24 因 他 鑒 察 直 到 地 極 ， 遍 觀 普 天 之 下 ，

pentru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

25 要 為 風 定 輕 重 ， 又 度 量 諸 水 ；

Când i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

26 他 為 雨 露 定 命 令 ， 為 雷 電 定 道 路 。

când a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

27 那 時 他 看 見 智 慧 ， 而 且 述 說 ； 他 堅 定 ， 並 且 查 究 。

atunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

28 他 對 人 說 ： 敬 畏 主 就 是 智 慧 ； 遠 離 惡 便 是 聰 明 。

Apoi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“