1 死 蒼 蠅 使 做 香 的 膏 油 發 出 臭 氣 ； 這 樣 ， 一 點 愚 昧 也 能 敗 壞 智 慧 和 尊 榮 。

„Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

2 智 慧 人 的 心 居 右 ； 愚 昧 人 的 心 居 左 。

Inima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

3 並 且 愚 昧 人 行 路 顯 出 無 知 ， 對 眾 人 說 ， 他 是 愚 昧 人 。

Prostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

4 掌 權 者 的 心 若 向 你 發 怒 ， 不 要 離 開 你 的 本 位 ， 因 為 柔 和 能 免 大 過 。

Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

5 我 見 日 光 之 下 有 一 件 禍 患 ， 似 乎 出 於 掌 權 的 錯 誤 ，

Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

6 就 是 愚 昧 人 立 在 高 位 ； 富 足 人 坐 在 低 位 。

prostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

7 我 見 過 僕 人 騎 馬 ， 王 子 像 僕 人 在 地 上 步 行 。

Am văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

8 挖 陷 坑 的 ， 自 己 必 掉 在 其 中 ； 拆 牆 垣 的 ， 必 為 蛇 所 咬 。

Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

9 鑿 開 （ 或 譯 ： 挪 移 ） 石 頭 的 ， 必 受 損 傷 ； 劈 開 木 頭 的 ， 必 遭 危 險 。

Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

10 鐵 器 鈍 了 ， 若 不 將 刃 磨 快 ， 就 必 多 費 氣 力 ； 但 得 智 慧 指 教 ， 便 有 益 處 。

Dacă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

11 未 行 法 術 以 先 ， 蛇 若 咬 人 ， 後 行 法 術 也 是 無 益 。

Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

12 智 慧 人 的 口 說 出 恩 言 ； 愚 昧 人 的 嘴 吞 滅 自 己 。

Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

13 他 口 中 的 言 語 起 頭 是 愚 昧 ； 他 話 的 末 尾 是 奸 惡 的 狂 妄 。

Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

14 愚 昧 人 多 有 言 語 ， 人 卻 不 知 將 來 有 甚 麼 事 ； 他 身 後 的 事 誰 能 告 訴 他 呢 ？

prostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

15 凡 愚 昧 人 ， 他 的 勞 碌 使 自 己 困 乏 ， 因 為 連 進 城 的 路 ， 他 也 不 知 道 。

Osteneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 邦 國 啊 ， 你 的 王 若 是 孩 童 ， 你 的 群 臣 早 晨 宴 樂 ， 你 就 有 禍 了 ！

Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

17 邦 國 啊 ， 你 的 王 若 是 貴 冑 之 子 ， 你 的 群 臣 按 時 吃 喝 ， 為 要 補 力 ， 不 為 酒 醉 ， 你 就 有 福 了 ！

Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

18 因 人 懶 惰 ， 房 頂 塌 下 ； 因 人 手 懶 ， 房 屋 滴 漏 。

Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

19 設 擺 筵 席 是 為 喜 笑 。 酒 能 使 人 快 活 ； 錢 能 叫 萬 事 應 心 。

Ospeţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

20 你 不 可 咒 詛 君 王 ， 也 不 可 心 懷 此 念 ； 在 你 臥 房 也 不 可 咒 詛 富 戶 。 因 為 空 中 的 鳥 必 傳 揚 這 聲 音 ， 有 翅 膀 的 也 必 述 說 這 事 。

Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“