1 D ead flies cause the ointment of the apothecary to send forth a stinking savour: so doth a little folly him that is in reputation for wisdom and honour.

„Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului, tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.

2 A wise man's heart is at his right hand; but a fool's heart at his left.

Inima înţeleptului îl conduce la dreapta, dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.

3 Y ea also, when he that is a fool walketh by the way, his wisdom faileth him, and he saith to every one that he is a fool.

Prostul umblă fără minte pe cale şi se laudă tuturor cu prostia lui.

4 I f the spirit of the ruler rise up against thee, leave not thy place; for yielding pacifieth great offences.

Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta, nu-ţi pierde cumpătul, căci calmul te păzeşte de mari păcate.

5 T here is an evil which I have seen under the sun, as an error which proceedeth from the ruler:

Există un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:

6 F olly is set in great dignity, and the rich sit in low place.

prostia este pusă în multe funcţii înalte, pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.

7 I have seen servants upon horses, and princes walking as servants upon the earth.

Am văzut sclavi călare şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.

8 H e that diggeth a pit shall fall into it; and whoso breaketh an hedge, a serpent shall bite him.

Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea, iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.

9 W hoso removeth stones shall be hurt therewith; and he that cleaveth wood shall be endangered thereby.

Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele, şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.

10 I f the iron be blunt, and he do not whet the edge, then must he put to more strength: but wisdom is profitable to direct.

Dacă fierul toporului este tocit şi lama lui neascuţită, trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat! De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!

11 S urely the serpent will bite without enchantment; and a babbler is no better.

Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit, stăpânul lui nu are nici un câştig.

12 T he words of a wise man's mouth are gracious; but the lips of a fool will swallow up himself.

Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare, dar buzele nebunului îl vor înghiţi.

13 T he beginning of the words of his mouth is foolishness: and the end of his talk is mischievous madness.

Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti, iar ultimele sunt nebunie curată –

14 A fool also is full of words: a man cannot tell what shall be; and what shall be after him, who can tell him?

prostul spune o mulţime de vorbe. Omul nu ştie ce se va întâmpla; cine îi poate spune ce va fi după el?

15 T he labour of the foolish wearieth every one of them, because he knoweth not how to go to the city.

Osteneala prostului îl oboseşte; nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 W oe to thee, O land, when thy king is a child, and thy princes eat in the morning!

Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!

17 B lessed art thou, O land, when thy king is the son of nobles, and thy princes eat in due season, for strength, and not for drunkenness!

Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită, ca să se întărească, şi nu să se îmbete!

18 B y much slothfulness the building decayeth; and through idleness of the hands the house droppeth through.

Din pricina leneviei se lasă grinda, iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.

19 A feast is made for laughter, and wine maketh merry: but money answereth all things.

Ospeţele se fac pentru a petrece, vinul este pentru înveselirea vieţii, dar argintul răspunde la toate.

20 C urse not the king, no not in thy thought; and curse not the rich in thy bedchamber: for a bird of the air shall carry the voice, and that which hath wings shall tell the matter.

Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta, nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare, căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“