1 N ow when Festus was come into the province, after three days he ascended from Caesarea to Jerusalem.

La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s-a suit din Cezareea la Ierusalim.

2 T hen the high priest and the chief of the Jews informed him against Paul, and besought him,

Conducătorii preoţilor şi fruntaşii iudeilor i-au făcut cunoscute acuzaţiile împotriva lui Pavel

3 A nd desired favour against him, that he would send for him to Jerusalem, laying wait in the way to kill him.

şi l-au rugat să le facă favoarea de a-l trimite pe Pavel la Ierusalim. Ei puseseră la cale un complot, ca să-l omoare pe drum.

4 B ut Festus answered, that Paul should be kept at Caesarea, and that he himself would depart shortly thither.

Festus le-a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea şi că el însuşi urmează să plece acolo cât de curând.

5 L et them therefore, said he, which among you are able, go down with me, and accuse this man, if there be any wickedness in him.

„Deci, a spus el, cel mai însemnat dintre voi să se coboare cu mine în Cezareea şi, dacă omul acela a făcut ceva rău, să-l acuze.“

6 A nd when he had tarried among them more than ten days, he went down unto Caesarea; and the next day sitting on the judgment seat commanded Paul to be brought.

A rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi s-a coborât în Cezareea. În ziua următoare s-a aşezat pe scaunul de judecată şi a poruncit să fie adus Pavel.

7 A nd when he was come, the Jews which came down from Jerusalem stood round about, and laid many and grievous complaints against Paul, which they could not prove.

Când a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s-au pus în jurul lui şi au adus împotriva lui multe şi grele acuzaţii, pe care nu le puteau dovedi.

8 W hile he answered for himself, Neither against the law of the Jews, neither against the temple, nor yet against Caesar, have I offended any thing at all.

Pavel s-a apărat astfel: – N-am păcătuit nici faţă de Legea iudeilor, nici faţă de Templu, nici faţă de Cezar!“

9 B ut Festus, willing to do the Jews a pleasure, answered Paul, and said, Wilt thou go up to Jerusalem, and there be judged of these things before me?

Însă Festus, vrând să câştige favoarea iudeilor, l-a întrebat pe Pavel: – Vrei să te sui la Ierusalim şi să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?

10 T hen said Paul, I stand at Caesar's judgment seat, where I ought to be judged: to the Jews have I done no wrong, as thou very well knowest.

Pavel i-a răspuns: – Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le-am făcut nimic rău iudeilor, după cum ştii şi tu foarte bine!

11 F or if I be an offender, or have committed any thing worthy of death, I refuse not to die: but if there be none of these things whereof these accuse me, no man may deliver me unto them. I appeal unto Caesar.

Dacă am făcut vreun rău sau dacă am săvârşit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea, dar dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!

12 T hen Festus, when he had conferred with the council, answered, Hast thou appealed unto Caesar? unto Caesar shalt thou go.

Atunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul său, a răspuns: – Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce! Festus se consultă cu regele Agrippa

13 A nd after certain days king Agrippa and Bernice came unto Caesarea to salute Festus.

După ce au trecut câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa şi Berenice, ca să-l salute pe Festus.

14 A nd when they had been there many days, Festus declared Paul's cause unto the king, saying, There is a certain man left in bonds by Felix:

Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i-a relatat regelui cazul lui Pavel, zicându-i: – Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare şi

15 A bout whom, when I was at Jerusalem, the chief priests and the elders of the Jews informed me, desiring to have judgment against him.

împotriva căruia, când am fost în Ierusalim, conducătorii preoţilor şi bătrânii iudeilor au adus acuzaţii şi au cerut condamnarea lui.

16 T o whom I answered, It is not the manner of the Romans to deliver any man to die, before that he which is accused have the accusers face to face, and have licence to answer for himself concerning the crime laid against him.

Le-am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca cel acuzat să fi fost pus faţă în faţă cu acuzatorii săi şi să se fi putut apăra împotriva acuzaţiei.

17 T herefore, when they were come hither, without any delay on the morrow I sat on the judgment seat, and commanded the man to be brought forth.

Ei au venit deci aici, iar eu n-am amânat, ci, chiar în ziua următoare, m-am aşezat pe scaunul de judecată şi am poruncit ca omul să fie adus.

18 A gainst whom when the accusers stood up, they brought none accusation of such things as I supposed:

Însă când acuzatorii s-au ridicat, n-au adus nici o acuzaţie din relele la care mă aşteptam,

19 B ut had certain questions against him of their own superstition, and of one Jesus, which was dead, whom Paul affirmed to be alive.

ci aveau cu el nişte dispute cu privire la propria lor religie şi la un oarecare Isus, Care a murit şi despre Care Pavel susţinea că este viu.

20 A nd because I doubted of such manner of questions, I asked him whether he would go to Jerusalem, and there be judged of these matters.

Fiindcă eram nehotărât cu privire la aceste controverse, l-am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă în Ierusalim şi să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.

21 B ut when Paul had appealed to be reserved unto the hearing of Augustus, I commanded him to be kept till I might send him to Caesar.

El însă a făcut apel să fie ţinut sub pază pentru hotărârea împăratului, aşa că am poruncit să fie ţinut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.

22 T hen Agrippa said unto Festus, I would also hear the man myself. To morrow, said he, thou shalt hear him.

Agrippa i-a zis lui Festus: – Aş vrea să-l aud şi eu pe omul acesta! Festus i-a răspuns: – Îl vei auzi mâine. Pavel înaintea lui Agrippa

23 A nd on the morrow, when Agrippa was come, and Bernice, with great pomp, and was entered into the place of hearing, with the chief captains, and principal men of the city, at Festus' commandment Paul was brought forth.

Aşadar, în ziua următoare, Agrippa şi Berenice au venit cu mare fast şi au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii şi cu oamenii de seamă ai cetăţii, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel.

24 A nd Festus said, King Agrippa, and all men which are here present with us, ye see this man, about whom all the multitude of the Jews have dealt with me, both at Jerusalem, and also here, crying that he ought not to live any longer.

Festus a zis: „Rege Agrippa şi voi, toţi cei care sunteţi prezenţi aici cu noi, îl vedeţi aici pe omul cu privire la care toată mulţimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât şi aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.

25 B ut when I found that he had committed nothing worthy of death, and that he himself hath appealed to Augustus, I have determined to send him.

Fiindcă am înţeles că nu a făcut nimic vrednic de moarte şi, întrucât el însuşi a făcut apel la împărat, am hotărât să-l trimit.

26 O f whom I have no certain thing to write unto my lord. Wherefore I have brought him forth before you, and specially before thee, O king Agrippa, that, after examination had, I might have somewhat to write.

Dar n-am nimic sigur să-i scriu stăpânului cu privire la acesta şi de aceea l-am adus înaintea voastră, şi mai ales înaintea ta, rege Agrippa, ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu.

27 F or it seemeth to me unreasonable to send a prisoner, and not withal to signify the crimes laid against him.

Căci mi se pare absurd să trimit un deţinut fără să precizez care sunt acuzaţiile împotriva lui.“