1 A nd Moses answered and said, But, behold, they will not believe me, nor hearken unto my voice: for they will say, The Lord hath not appeared unto thee.

Moise I-a răspuns: – Dar dacă nu mă vor crede şi nu mă vor asculta, ci vor zice: „Nu ţi S-a arătat Domnul!“

2 A nd the Lord said unto him, What is that in thine hand? And he said, A rod.

– Ce ai în mână? l-a întrebat Domnul. – Un toiag, I-a răspuns Moise.

3 A nd he said, Cast it on the ground. And he cast it on the ground, and it became a serpent; and Moses fled from before it.

– Aruncă-l la pământ! i-a zis Dumnezeu. El l-a aruncat la pământ şi acesta s-a transformat într-un şarpe; Moise a fugit de el.

4 A nd the Lord said unto Moses, Put forth thine hand, and take it by the tail. And he put forth his hand, and caught it, and it became a rod in his hand:

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: – Întinde-ţi mâna şi prinde-l de coadă! El şi-a întins mâna, l-a prins şi acesta s-a transformat în mâna lui într-un toiag.

5 T hat they may believe that the Lord God of their fathers, the God of Abraham, the God of Isaac, and the God of Jacob, hath appeared unto thee.

– Vei înfăptui această minune pentru ca ei să creadă că Domnul, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov, ţi S-a arătat.

6 A nd the Lord said furthermore unto him, Put now thine hand into thy bosom. And he put his hand into his bosom: and when he took it out, behold, his hand was leprous as snow.

Domnul i-a mai zis: – Bagă-ţi mâna în sân! Moise şi-a băgat mâna în sân şi când a scos-o era plină de lepră, albă ca zăpada.

7 A nd he said, Put thine hand into thy bosom again. And he put his hand into his bosom again; and plucked it out of his bosom, and, behold, it was turned again as his other flesh.

Apoi Dumnezeu i-a zis: – Bagă-ţi mâna înapoi în sân! El şi-a băgat mâna înapoi în sân, însă când a scos-o, era la fel de sănătoasă ca tot trupul său.

8 A nd it shall come to pass, if they will not believe thee, neither hearken to the voice of the first sign, that they will believe the voice of the latter sign.

– Dacă nu te vor crede şi nu vor lua în seamă mesajul primului semn, îl vor crede pe cel de-al doilea.

9 A nd it shall come to pass, if they will not believe also these two signs, neither hearken unto thy voice, that thou shalt take of the water of the river, and pour it upon the dry land: and the water which thou takest out of the river shall become blood upon the dry land.

Dacă nu vor crede nici aceste două semne şi nu te vor lua în seamă, să iei apă din Nil şi să o verşi pe pământ. Apa pe care o vei lua din Nil se va preface în sânge pe pământul uscat.

10 A nd Moses said unto the Lord, O my Lord, I am not eloquent, neither heretofore, nor since thou hast spoken unto thy servant: but I am slow of speech, and of a slow tongue.

Dar Moise I-a zis Domnului: – Stăpâne, niciodată nu am fost un vorbitor bun, nici în trecut, nici chiar acum când ai vorbit robului Tău; am vorbirea şi limba încurcată.

11 A nd the Lord said unto him, Who hath made man's mouth? or who maketh the dumb, or deaf, or the seeing, or the blind? have not I the Lord ?

Atunci Domnul l-a întrebat: – Cine a făcut gura omului? Cine a făcut pe mut sau pe surd, cine a făcut vederea sau orbirea? Oare nu Eu, Domnul ?

12 N ow therefore go, and I will be with thy mouth, and teach thee what thou shalt say.

Acum, du-te, căci Eu voi fi cu gura ta şi te voi învăţa ce să spui.

13 A nd he said, O my Lord, send, I pray thee, by the hand of him whom thou wilt send.

Însă Moise I-a răspuns: – Stăpâne, Te rog, trimite pe altcineva!

14 A nd the anger of the Lord was kindled against Moses, and he said, Is not Aaron the Levite thy brother? I know that he can speak well. And also, behold, he cometh forth to meet thee: and when he seeth thee, he will be glad in his heart.

Atunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Moise şi El i-a zis: – Nu este levitul Aaron frate cu tine? Ştiu că el poate vorbi bine; chiar acum vine să te întâlnească, iar când te va vedea, se va bucura în inima lui.

15 A nd thou shalt speak unto him, and put words in his mouth: and I will be with thy mouth, and with his mouth, and will teach you what ye shall do.

Să stai de vorbă cu el şi să-l împuterniceşti să vorbească toate cuvintele pe care ţi le-am dat; Eu voi fi cu gura ta şi cu gura lui şi te voi învăţa ce să faci.

16 A nd he shall be thy spokesman unto the people: and he shall be, even he shall be to thee instead of a mouth, and thou shalt be to him instead of God.

El va vorbi poporului în locul tău; îţi va sluji drept gură şi tu vei fi pentru el cum este Dumnezeu pentru tine.

17 A nd thou shalt take this rod in thine hand, wherewith thou shalt do signs.

Ia în mână acest toiag, căci cu el vei face semnele. Moise se întoarce în Egipt

18 A nd Moses went and returned to Jethro his father in law, and said unto him, Let me go, I pray thee, and return unto my brethren which are in Egypt, and see whether they be yet alive. And Jethro said to Moses, Go in peace.

Moise s-a întors la socrul său, Ietro, şi i-a zis: – Te rog, lasă-mă să mă întorc la cei din poporul meu, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc. – Du-te în pace! i-a răspuns Ietro.

19 A nd the Lord said unto Moses in Midian, Go, return into Egypt: for all the men are dead which sought thy life.

Domnul îi spusese lui Moise în Midian: „Întoarce-te în Egipt, pentru că toţi cei ce căutau să-ţi ia viaţa au murit.“

20 A nd Moses took his wife and his sons, and set them upon an ass, and he returned to the land of Egypt: and Moses took the rod of God in his hand.

Moise şi-a luat soţia şi fiii, i-a pus pe măgari şi s-a întors în Egipt. Moise avea în mână toiagul lui Dumnezeu.

21 A nd the Lord said unto Moses, When thou goest to return into Egypt, see that thou do all those wonders before Pharaoh, which I have put in thine hand: but I will harden his heart, that he shall not let the people go.

Domnul i-a zis lui Moise: „Când te vei întoarce în Egipt şi vei înfăptui înaintea lui Faraon toate minunile pe care te-am împuternicit să le faci, Eu îi voi împietri inima şi el nu va lăsa poporul să plece.

22 A nd thou shalt say unto Pharaoh, Thus saith the Lord, Israel is my son, even my firstborn:

Atunci să-i spui lui Faraon: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut.

23 A nd I say unto thee, Let my son go, that he may serve me: and if thou refuse to let him go, behold, I will slay thy son, even thy firstborn.

Ţi-am poruncit să-l laşi pe fiul Meu să plece ca să Mi se închine, însă tu nu ai vrut! Iată că acum îl voi ucide pe întâiul tău născut!’»“

24 A nd it came to pass by the way in the inn, that the Lord met him, and sought to kill him.

Pe drum, în locul în care au rămas peste noapte, Domnul l-a întâlnit şi a vrut să-l omoare.

25 T hen Zipporah took a sharp stone, and cut off the foreskin of her son, and cast it at his feet, and said, Surely a bloody husband art thou to me.

Dar Sefora a luat o piatră ascuţită, a tăiat prepuţul fiului ei, l-a aruncat la picioarele lui Moise şi a zis: „Tu îmi eşti un soţ de sânge!“

26 S o he let him go: then she said, A bloody husband thou art, because of the circumcision.

Atunci El l-a lăsat în pace. Ea a zis: „Un soţ de sânge“ din cauza circumciziei.

27 A nd the Lord said to Aaron, Go into the wilderness to meet Moses. And he went, and met him in the mount of God, and kissed him.

Domnul i-a zis lui Aaron: „Du-te în pustie ca să-l întâlneşti pe Moise.“ El a plecat şi, când a ajuns la muntele lui Dumnezeu, l-a întâlnit pe Moise şi l-a sărutat.

28 A nd Moses told Aaron all the words of the Lord who had sent him, and all the signs which he had commanded him.

Moise i-a zis lui Aaron toate cuvintele cu care Domnul l-a trimis şi toate semnele pe care i le-a poruncit să le facă.

29 A nd Moses and Aaron went and gathered together all the elders of the children of Israel:

Apoi Moise şi Aaron s-au dus şi au convocat sfatul bătrânilor lui Israel.

30 A nd Aaron spake all the words which the Lord had spoken unto Moses, and did the signs in the sight of the people.

Aaron le-a spus toate cuvintele pe care Domnul i le zisese lui Moise şi a făcut semnele înaintea poporului.

31 A nd the people believed: and when they heard that the Lord had visited the children of Israel, and that he had looked upon their affliction, then they bowed their heads and worshipped.

Poporul a crezut, iar când au auzit că Domnul i-a cercetat pe israeliţi şi că le-a văzut necazul, s-au plecat la pământ şi s-au închinat.