1 M y son, if thou be surety for thy friend, if thou hast stricken thy hand with a stranger,

Fiul meu, dacă ai girat pentru semenul tău, dacă ai bătut palma pentru un străin,

2 T hou art snared with the words of thy mouth, thou art taken with the words of thy mouth.

dacă eşti legat de ceea ce ai spus şi eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 D o this now, my son, and deliver thyself, when thou art come into the hand of thy friend; go, humble thyself, and make sure thy friend.

iată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi, căci ai căzut în mâna semenului tău: smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!

4 G ive not sleep to thine eyes, nor slumber to thine eyelids.

Nu da somn ochilor tăi, nici odihnă pleoapelor tale.

5 D eliver thyself as a roe from the hand of the hunter, and as a bird from the hand of the fowler.

Eliberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului, ca o pasăre din plasa păsărarului.

6 G o to the ant, thou sluggard; consider her ways, and be wise:

Du-te la furnică, leneşule! Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!

7 W hich having no guide, overseer, or ruler,

Deşi nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici dregător,

8 P rovideth her meat in the summer, and gathereth her food in the harvest.

totuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană la vremea secerişului.

9 H ow long wilt thou sleep, O sluggard? when wilt thou arise out of thy sleep?

Cât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

10 Y et a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…

11 S o shall thy poverty come as one that travelleth, and thy want as an armed man.

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

12 A naughty person, a wicked man, walketh with a froward mouth.

Omul de nimic, individul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură,

13 H e winketh with his eyes, he speaketh with his feet, he teacheth with his fingers;

clipeşte răutăcios din ochi, dă din picior şi face semn cu degetele;

14 F rowardness is in his heart, he deviseth mischief continually; he soweth discord.

unelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui şi întotdeauna răspândeşte discordii.

15 T herefore shall his calamity come suddenly; suddenly shall he be broken without remedy.

De aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.

16 T hese six things doth the Lord hate: yea, seven are an abomination unto him:

Iată şase lucruri pe care le urăşte Domnul, sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:

17 A proud look, a lying tongue, and hands that shed innocent blood,

ochii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

18 A n heart that deviseth wicked imaginations, feet that be swift in running to mischief,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

19 A false witness that speaketh lies, and he that soweth discord among brethren.

martorul mincinos, care rosteşte minciuni, şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi. Avertisment împotriva adulterului

20 M y son, keep thy father's commandment, and forsake not the law of thy mother:

Fiul meu, păstrează îndrumările tatălui tău şi nu uita învăţătura mamei tale.

21 B ind them continually upon thine heart, and tie them about thy neck.

Leagă-le pentru totdeauna la pieptul tău, prinde-le în jurul gâtului tău.

22 W hen thou goest, it shall lead thee; when thou sleepest, it shall keep thee; and when thou awakest, it shall talk with thee.

Când mergi, acestea te vor conduce; când dormi, te vor veghea; iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.

23 F or the commandment is a lamp; and the law is light; and reproofs of instruction are the way of life:

Căci porunca este o candelă, învăţătura este o lumină, iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.

24 T o keep thee from the evil woman, from the flattery of the tongue of a strange woman.

Ele te vor proteja de femeia imorală, de limba măgulitoare a femeii străine.

25 L ust not after her beauty in thine heart; neither let her take thee with her eyelids.

N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.

26 F or by means of a whorish woman a man is brought to a piece of bread: and the adultress will hunt for the precious life.

Căci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine, şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.

27 C an a man take fire in his bosom, and his clothes not be burned?

Poate cineva să ia foc în sân fără să i se ardă hainele?

28 C an one go upon hot coals, and his feet not be burned?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?

29 S o he that goeth in to his neighbour's wife; whosoever toucheth her shall not be innocent.

Tot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

30 M en do not despise a thief, if he steal to satisfy his soul when he is hungry;

Oamenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură ca să-şi aline foamea când este înfometat,

31 B ut if he be found, he shall restore sevenfold; he shall give all the substance of his house.

însă dacă este prins va plăti înşeptit, chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.

32 B ut whoso committeth adultery with a woman lacketh understanding: he that doeth it destroyeth his own soul.

Un om care comite adulter însă este fără minte! Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.

33 A wound and dishonour shall he get; and his reproach shall not be wiped away.

Va avea parte de răni şi dezonoare, iar ruşinea nu i se va şterge.

34 F or jealousy is the rage of a man: therefore he will not spare in the day of vengeance.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;

35 H e will not regard any ransom; neither will he rest content, though thou givest many gifts.

nu va accepta nici o despăgubire şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.