1 F iul meu, dacă ai girat pentru semenul tău, dacă ai bătut palma pentru un străin,

My son, if thou be surety for thy friend, if thou hast stricken thy hand with a stranger,

2 d acă eşti legat de ceea ce ai spus şi eşti prins de cuvintele gurii tale,

Thou art snared with the words of thy mouth, thou art taken with the words of thy mouth.

3 i ată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi, căci ai căzut în mâna semenului tău: smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!

Do this now, my son, and deliver thyself, when thou art come into the hand of thy friend; go, humble thyself, and make sure thy friend.

4 N u da somn ochilor tăi, nici odihnă pleoapelor tale.

Give not sleep to thine eyes, nor slumber to thine eyelids.

5 E liberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului, ca o pasăre din plasa păsărarului.

Deliver thyself as a roe from the hand of the hunter, and as a bird from the hand of the fowler.

6 D u-te la furnică, leneşule! Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!

Go to the ant, thou sluggard; consider her ways, and be wise:

7 D eşi nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici dregător,

Which having no guide, overseer, or ruler,

8 t otuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană la vremea secerişului.

Provideth her meat in the summer, and gathereth her food in the harvest.

9 C ât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

How long wilt thou sleep, O sluggard? when wilt thou arise out of thy sleep?

10 S ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…

Yet a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

11 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

So shall thy poverty come as one that travelleth, and thy want as an armed man.

12 O mul de nimic, individul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură,

A naughty person, a wicked man, walketh with a froward mouth.

13 c lipeşte răutăcios din ochi, dă din picior şi face semn cu degetele;

He winketh with his eyes, he speaketh with his feet, he teacheth with his fingers;

14 u nelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui şi întotdeauna răspândeşte discordii.

Frowardness is in his heart, he deviseth mischief continually; he soweth discord.

15 D e aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.

Therefore shall his calamity come suddenly; suddenly shall he be broken without remedy.

16 I ată şase lucruri pe care le urăşte Domnul, sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:

These six things doth the Lord hate: yea, seven are an abomination unto him:

17 o chii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

A proud look, a lying tongue, and hands that shed innocent blood,

18 i nima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

An heart that deviseth wicked imaginations, feet that be swift in running to mischief,

19 m artorul mincinos, care rosteşte minciuni, şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi. Avertisment împotriva adulterului

A false witness that speaketh lies, and he that soweth discord among brethren.

20 F iul meu, păstrează îndrumările tatălui tău şi nu uita învăţătura mamei tale.

My son, keep thy father's commandment, and forsake not the law of thy mother:

21 L eagă-le pentru totdeauna la pieptul tău, prinde-le în jurul gâtului tău.

Bind them continually upon thine heart, and tie them about thy neck.

22 C ând mergi, acestea te vor conduce; când dormi, te vor veghea; iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.

When thou goest, it shall lead thee; when thou sleepest, it shall keep thee; and when thou awakest, it shall talk with thee.

23 C ăci porunca este o candelă, învăţătura este o lumină, iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.

For the commandment is a lamp; and the law is light; and reproofs of instruction are the way of life:

24 E le te vor proteja de femeia imorală, de limba măgulitoare a femeii străine.

To keep thee from the evil woman, from the flattery of the tongue of a strange woman.

25 N -o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.

Lust not after her beauty in thine heart; neither let her take thee with her eyelids.

26 C ăci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine, şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.

For by means of a whorish woman a man is brought to a piece of bread: and the adultress will hunt for the precious life.

27 P oate cineva să ia foc în sân fără să i se ardă hainele?

Can a man take fire in his bosom, and his clothes not be burned?

28 S au poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?

Can one go upon hot coals, and his feet not be burned?

29 T ot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

So he that goeth in to his neighbour's wife; whosoever toucheth her shall not be innocent.

30 O amenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură ca să-şi aline foamea când este înfometat,

Men do not despise a thief, if he steal to satisfy his soul when he is hungry;

31 î nsă dacă este prins va plăti înşeptit, chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.

But if he be found, he shall restore sevenfold; he shall give all the substance of his house.

32 U n om care comite adulter însă este fără minte! Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.

But whoso committeth adultery with a woman lacketh understanding: he that doeth it destroyeth his own soul.

33 V a avea parte de răni şi dezonoare, iar ruşinea nu i se va şterge.

A wound and dishonour shall he get; and his reproach shall not be wiped away.

34 C ăci gelozia înfurie pe un bărbat, şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;

For jealousy is the rage of a man: therefore he will not spare in the day of vengeance.

35 n u va accepta nici o despăgubire şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.

He will not regard any ransom; neither will he rest content, though thou givest many gifts.