1 F iul meu, dacă ai girat pentru semenul tău, dacă ai bătut palma pentru un străin,

Mon fils, si tu as cautionné ton prochain, Si tu t'es engagé pour autrui,

2 d acă eşti legat de ceea ce ai spus şi eşti prins de cuvintele gurii tale,

Si tu es enlacé par les paroles de ta bouche, Si tu es pris par les paroles de ta bouche,

3 i ată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi, căci ai căzut în mâna semenului tău: smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!

Fais donc ceci, mon fils, dégage-toi, Puisque tu es tombé au pouvoir de ton prochain; Va, prosterne-toi, et fais des instances auprès de lui;

4 N u da somn ochilor tăi, nici odihnă pleoapelor tale.

Ne donne ni sommeil à tes yeux, Ni assoupissement à tes paupières;

5 E liberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului, ca o pasăre din plasa păsărarului.

Dégage-toi comme la gazelle de la main du chasseur, Comme l'oiseau de la main de l'oiseleur.

6 D u-te la furnică, leneşule! Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!

Va vers la fourmi, paresseux; Considère ses voies, et deviens sage.

7 D eşi nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici dregător,

Elle n'a ni chef, Ni inspecteur, ni maître;

8 t otuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană la vremea secerişului.

Elle prépare en été sa nourriture, Elle amasse pendant la moisson de quoi manger.

9 C ât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

Paresseux, jusqu'à quand seras-tu couché? Quand te lèveras-tu de ton sommeil?

10 S ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…

Un peu de sommeil, un peu d'assoupissement, Un peu croiser les mains pour dormir!...

11 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

Et la pauvreté te surprendra, comme un rôdeur, Et la disette, comme un homme en armes.

12 O mul de nimic, individul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură,

L'homme pervers, l'homme inique, Marche la fausseté dans la bouche;

13 c lipeşte răutăcios din ochi, dă din picior şi face semn cu degetele;

Il cligne des yeux, parle du pied, Fait des signes avec les doigts;

14 u nelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui şi întotdeauna răspândeşte discordii.

La perversité est dans son coeur, Il médite le mal en tout temps, Il excite des querelles.

15 D e aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.

Aussi sa ruine arrivera-t-elle subitement; Il sera brisé tout d'un coup, et sans remède.

16 I ată şase lucruri pe care le urăşte Domnul, sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:

Il y a six choses que hait l'Éternel, Et même sept qu'il a en horreur;

17 o chii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

Les yeux hautains, la langue menteuse, Les mains qui répandent le sang innocent,

18 i nima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

Le coeur qui médite des projets iniques, Les pieds qui se hâtent de courir au mal,

19 m artorul mincinos, care rosteşte minciuni, şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi. Avertisment împotriva adulterului

Le faux témoin qui dit des mensonges, Et celui qui excite des querelles entre frères.

20 F iul meu, păstrează îndrumările tatălui tău şi nu uita învăţătura mamei tale.

Mon fils, garde les préceptes de ton père, Et ne rejette pas l'enseignement de ta mère.

21 L eagă-le pentru totdeauna la pieptul tău, prinde-le în jurul gâtului tău.

Lie-les constamment sur ton coeur, Attache-les à ton cou.

22 C ând mergi, acestea te vor conduce; când dormi, te vor veghea; iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.

Ils te dirigeront dans ta marche, Ils te garderont sur ta couche, Ils te parleront à ton réveil.

23 C ăci porunca este o candelă, învăţătura este o lumină, iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.

Car le précepte est une lampe, et l'enseignement une lumière, Et les avertissements de la correction sont le chemin de la vie:

24 E le te vor proteja de femeia imorală, de limba măgulitoare a femeii străine.

Ils te préserveront de la femme corrompue, De la langue doucereuse de l'étrangère.

25 N -o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.

Ne la convoite pas dans ton coeur pour sa beauté, Et ne te laisse pas séduire par ses paupières.

26 C ăci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine, şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.

Car pour la femme prostituée on se réduit à un morceau de pain, Et la femme mariée tend un piège à la vie précieuse.

27 P oate cineva să ia foc în sân fără să i se ardă hainele?

Quelqu'un mettra-t-il du feu dans son sein, Sans que ses vêtements s'enflamment?

28 S au poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?

Quelqu'un marchera-t-il sur des charbons ardents, Sans que ses pieds soient brûlés?

29 T ot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

Il en est de même pour celui qui va vers la femme de son prochain: Quiconque la touche ne restera pas impuni.

30 O amenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură ca să-şi aline foamea când este înfometat,

On ne tient pas pour innocent le voleur qui dérobe Pour satisfaire son appétit, quand il a faim;

31 î nsă dacă este prins va plăti înşeptit, chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.

Si on le trouve, il fera une restitution au septuple, Il donnera tout ce qu'il a dans sa maison.

32 U n om care comite adulter însă este fără minte! Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.

Mais celui qui commet un adultère avec une femme est dépourvu de sens, Celui qui veut se perdre agit de la sorte;

33 V a avea parte de răni şi dezonoare, iar ruşinea nu i se va şterge.

Il n'aura que plaie et ignominie, Et son opprobre ne s'effacera point.

34 C ăci gelozia înfurie pe un bărbat, şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;

Car la jalousie met un homme en fureur, Et il est sans pitié au jour de la vengeance;

35 n u va accepta nici o despăgubire şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.

Il n'a égard à aucune rançon, Et il est inflexible, quand même tu multiplierais les dons.