1 O profeţie cu privire la Damasc. „Priveşte! Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge doar un morman de ruine.

Oracle sur Damas. Voici, Damas ne sera plus une ville, Elle ne sera qu'un monceau de ruines.

2 C etăţile Aroerului vor fi abandonate, lăsate turmelor care se vor culca acolo nestingherite.

Les villes d'Aroër sont abandonnées, Elles sont livrées aux troupeaux; Ils s'y couchent, et personne ne les effraie.

3 E fraim va fi lăsat fără fortăreaţă, iar Damascul fără suveranitate. Rămăşiţa lui Aram va fi ca gloria israeliţilor“, zice Domnul Oştirilor.

C'en est fait de la forteresse d'Éphraïm, Et du royaume de Damas, et du reste de la Syrie: Il en sera comme de la gloire des enfants d'Israël, Dit l'Éternel des armées.

4 „ În ziua aceea, gloria lui Iacov va fi slăbită, iar grăsimea trupului său se va topi.

En ce jour, la gloire de Jacob sera affaiblie, Et la graisse de sa chair s'évanouira.

5 V a fi ca atunci când secerătorul adună recolta de grâne, culegând spicele cu mâna lui – ca atunci când cineva strânge spicele în valea Refaim.

Il en sera comme quand le moissonneur récolte les blés, Et que son bras coupe les épis; Comme quand on ramasse les épis, Dans la vallée de Rephaïm.

6 T otuşi câteva spice vor mai rămâne, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline pe cele mai înalte ramuri, patru, cinci pe crengile roditoare“, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel.

Il en restera un grappillage, comme quand on secoue l'olivier, Deux, trois olives, au haut de la cime, Quatre, cinq, dans ses branches à fruits, Dit l'Éternel, le Dieu d'Israël.

7 „ În ziua aceea oamenii se vor uita la Creatorul lor şi îşi vor îndrepta privirea spre Sfântul lui Israel.

En ce jour, l'homme regardera vers son créateur, Et ses yeux se tourneront vers le Saint d'Israël;

8 N u se vor mai uita la altarele făcute de mâinile lor şi nu vor mai privi la aşerele şi la altarele pentru tămâiere pe care le-au făurit degetele lor.

Il ne regardera plus vers les autels, Ouvrage de ses mains, Et il ne contemplera plus ce que ses doigts ont fabriqué, Les idoles d'Astarté et les statues du soleil.

9 Î n ziua aceea cetăţile lor fortificate vor fi ca nişte locuri abandonate tufişurilor şi crângurilor, părăsite în faţa israeliţilor. Totul va fi o pustie!

En ce jour, ses villes fortes seront Comme des débris dans la forêt et sur la cime des montagnes, Abandonnés devant les enfants d'Israël: Et ce sera un désert.

10 Ş i aceasta pentru că L-ai uitat pe Dumnezeul izbăvirii tale şi nu ţi-ai adus aminte de Stânca locului tău de scăpare. De aceea, deşi sădeşti plante alese şi butuci de viţă străini,

Car tu as oublié le Dieu de ton salut, Tu ne t'es pas souvenu du rocher de ton refuge. Aussi tu as fait des plantations d'agrément, Tu as planté des ceps étrangers;

11 d eşi în ziua în care îi plantezi, îi şi faci să crească, şi în dimineaţa în care arunci sămânţa, o şi faci să înflorească, totuşi secerişul va fi luat într-o zi de boală şi de durere de nevindecat.

Lorsque tu les plantas, tu les entouras d'une haie, Et bientôt tu les fis venir en fleurs. Mais la récolte a fui, au moment de la jouissance: Et la douleur est sans remède.

12 V ai, un tumult de popoare multe, care urlă ca valurile mării! Vai, un vuiet de noroade, care vuiesc ca nişte ape vijelioase!

Oh! quelle rumeur de peuples nombreux! Ils mugissent comme mugit la mer. Quel tumulte de nations! Elles grondent comme grondent les eaux puissantes.

13 N oroadele vuiesc ca nişte ape vijelioase, dar El le ceartă; ele fug departe, duse de vânt ca pleava de pe dealuri şi ca iarba dusă de furtună.

Les nations grondent comme grondent les grandes eaux... Il les menace, et elles fuient au loin, Chassées comme la balle des montagnes au souffle du vent, Comme la poussière par un tourbillon.

14 S eara, teroare! Până dimineaţa ei nu mai sunt. Aceasta este soarta celor ce ne jupoaie, acesta este destinul celor ce ne jefuiesc.

Quand vient le soir, voici, c'est une ruine soudaine; Avant le matin, ils ne sont plus! Voilà le partage de ceux qui nous dépouillent, Le sort de ceux qui nous pillent.