1 Î n ziua aceea Debora şi Barak, fiul lui Abinoam, au cântat această cântare:
En ce jour-là, Débora chanta ce cantique, avec Barak, fils d'Abinoam:
2 „ Când căpeteniile s-au pus în fruntea lui Israel, poporul s-a arătat gata de luptă! Binecuvântaţi pe Domnul!
Des chefs se sont mis à la tête du peuple en Israël, Et le peuple s'est montré prêt à combattre: Bénissez-en l'Éternel!
3 A scultaţi, regi! Luaţi aminte, domnitori! Eu, da eu, voi cânta Domnului, voi cânta spre lauda Domnului, Dumnezeul lui Israel:
Rois, écoutez! Princes, prêtez l'oreille! Je chanterai, oui, je chanterai à l'Éternel, Je chanterai à l'Éternel, le Dieu d'Israël.
4 D oamne, când ai ieşit din Seir, când ai mărşăluit din ţinutul Edomului, pământul s-a cutremurat, cerurile s-au clătinat şi norii au turnat ape!
O Éternel! quand tu sortis de Séir, Quand tu t'avanças des champs d'Édom, La terre trembla, et les cieux se fondirent Et les nuées se fondirent en eaux;
5 M unţii s-au zdruncinat înaintea Domnului, Sinaiul acesta s-a clătinat în faţa Domnului!
Les montagnes s'ébranlèrent devant l'Éternel, Ce Sinaï devant l'Éternel, le Dieu d'Israël.
6 P e vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, şi pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, şi drumeţii călătoreau pe căi ocolite!
Au temps de Schamgar, fils d'Anath, Au temps de Jaël, les routes étaient abandonnées, Et ceux qui voyageaient prenaient des chemins détournés.
7 Î ncetase viaţa din satele lui Israel, se sfârşise, până când m-am ridicat eu, Debora, m-am ridicat ca o mamă în Israel!
Les chefs étaient sans force en Israël, sans force, Quand je me suis levée, moi, Débora, Quand je me suis levée comme une mère en Israël.
8 C ând Israel şi-a ales alţi dumnezei, războiul a fost la porţi, dar nu se vedea nici scut şi nici suliţă la patruzeci de mii în Israel!
Il avait choisi de nouveaux dieux: Alors la guerre était aux portes; On ne voyait ni bouclier ni lance Chez quarante milliers en Israël.
9 I nima mea este alături de căpeteniile lui Israel, care s-au arătat gata de luptă în popor! Binecuvântaţi pe Domnul!
Mon coeur est aux chefs d'Israël, A ceux du peuple qui se sont montrés prêts à combattre. Bénissez l'Éternel!
10 V oi, care încălecaţi pe măgăriţe albe, voi, care staţi pe covoare, voi, care umblaţi pe drum, ascultaţi! Ascultaţi
Vous qui montez de blanches ânesses, Vous qui avez pour sièges des tapis, Et vous qui marchez sur la route, chantez!
11 v ocea cântăreţilor de lângă izvoare, acolo ei pomenesc isprăvile Domnului, isprăvile vitejilor Lui în Israel! Atunci poporul Domnului s-a coborât la porţi.
Que de leur voix les archers, du milieu des abreuvoirs, Célèbrent les bienfaits de l'Éternel, Les bienfaits de son conducteur en Israël! Alors le peuple de l'Éternel descendit aux portes.
12 T rezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeşte-te, trezeşte-te şi cântă o cântare! Ridică-te, Barak, fiu al lui Abinoam, du-ţi în captivitate prizonierii!
Réveille-toi, réveille-toi, Débora! Réveille-toi, réveille-toi, dis un cantique! Lève-toi, Barak, et emmène tes captifs, fils d'Abinoam!
13 A tunci, cei ce au rămas s-au dus la nobili, poporul Domnului a venit la mine cu cei tari.
Alors un reste du peuple triompha des puissants, L'Éternel me donna la victoire sur les héros.
14 U nii au venit din Efraim – din locul unde odinioară trăia Amalek; te urma Beniamin cu locuitorii lui; din Machir s-au coborât conducătorii şi din Zabulon, cei care ţin sceptrul cârmuirii.
D'Éphraïm arrivèrent les habitants d'Amalek. A ta suite marcha Benjamin parmi ta troupe. De Makir vinrent des chefs, Et de Zabulon des commandants.
15 C ârmuitorii lui Isahar au fost alături de Debora, şi Isahar l-a însoţit pe Barak, grăbindu-se după el în vale. În ţinuturile lui Ruben însă s-a ţinut mare sfat!
Les princes d'Issacar furent avec Débora, Et Issacar suivit Barak, Il fut envoyé sur ses pas dans la vallée. Près des ruisseaux de Ruben, Grandes furent les résolutions du coeur!
16 D e ce ai rămas printre staule ca să asculţi behăitul turmelor? În ţinuturile lui Ruben mare a fost sfatul!
Pourquoi es-tu resté au milieu des étables A écouter le bêlement des troupeaux? Aux ruisseaux de Ruben, Grandes furent les délibérations du coeur!
17 G hilad a rămas de cealaltă parte a Iordanului; şi Dan, de ce a rămas nepăsător la corăbii? Aşer a rămas pe ţărmul mării şi s-a odihnit pe limanurile lui.
Galaad au delà du Jourdain n'a pas quitté sa demeure. Pourquoi Dan s'est-il tenu sur les navires? Aser s'est assis sur le rivage de la mer, Et s'est reposé dans ses ports.
18 Z abulon este un popor care şi-a riscat viaţa până la moarte; Neftali la fel, pe dealurile ţării.
Zabulon est un peuple qui affronta la mort, Et Nephthali de même, Sur les hauteurs des champs.
19 R egii au venit şi s-au luptat. Regii Canaanului s-au luptat atunci la Taanah, lângă apele Meghido. N-au luat nici un câştig, nici măcar un pic de argint.
Les rois vinrent, ils combattirent, Alors combattirent les rois de Canaan, A Thaanac, aux eaux de Meguiddo; Ils ne remportèrent nul butin, nul argent.
20 S telele din ceruri s-au luptat, s-au luptat din cărările lor cu Sisera.
Des cieux on combattit, De leurs sentiers les étoiles combattirent contre Sisera.
21 U edul Chişon i-a luat, vechiul ued, uedul Chişon. Mărşăluieşte, suflete al meu! Fii tare!
Le torrent de Kison les a entraînés, Le torrent des anciens temps, le torrent de Kison. Mon âme, foule aux pieds les héros!
22 A tunci copitele cailor au izbit pământul; armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător.
Alors les talons des chevaux retentirent, A la fuite, à la fuite précipitée de leurs guerriers.
23 « Blestemaţi pe Meroza!», a zis Îngerul Domnului. Să blestemaţi amarnic pe locuitorii ei, căci nu au venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, împotriva celor puternici.
Maudissez Méroz, dit l'ange de l'Éternel, Maudissez, maudissez ses habitants, Car ils ne vinrent pas au secours de l'Éternel, Au secours de l'Éternel, parmi les hommes vaillants.
24 C ea mai binecuvântată femeie este Iael, soţia chenitului Heber, cea mai binecuvântată dintre femeile ce locuiesc în corturi.
Bénie soit entre les femmes Jaël, Femme de Héber, le Kénien! Bénie soit-elle entre les femmes qui habitent sous les tentes!
25 E l i-a cerut apă, dar ea i-a dat lapte; într-o cupă maiestuoasă ea i-a adus iaurt.
Il demanda de l'eau, elle a donné du lait, Dans la coupe d'honneur elle a présenté de la crème.
26 A poi mâna şi-a întins-o spre ţăruş, şi dreapta ei spre ciocanul lucrătorului; l-a lovit pe Sisera, i-a sfărâmat capul, l-a zdrobit şi i-a străpuns tâmpla.
D'une main elle a saisi le pieu, Et de sa droite le marteau des travailleurs; Elle a frappé Sisera, lui a fendu la tête, Fracassé et transpercé la tempe.
27 E l a căzut şi s-a ghemuit, la picioarele ei s-a plecat adânc, a căzut şi s-a ghemuit; în locul în care s-a ghemuit, acolo a căzut ucis!
Aux pieds de Jaël il s'est affaissé, il est tombé, il s'est couché; A ses pieds il s'est affaissé, il est tombé; Là où il s'est affaissé, là il est tombé sans vie.
28 P e fereastră, printre zăbrele, mama lui Sisera se uita şi bocea: «De ce întârzie carele lui să vină? De ce rămâne în urmă zgomotul carelor lui?»
Par la fenêtre, à travers le treillis, La mère de Sisera regarde, et s'écrie: Pourquoi son char tarde-t-il à venir? Pourquoi ses chars vont-ils si lentement?
29 P rinţesele ei înţelepte îi răspund şi ea îşi răspunde singură:
Les plus sages d'entre ses femmes lui répondent, Et elle se répond à elle-même:
30 « Oare nu îşi caută şi îşi împart ei prada? O femeie, două femei de fiecare bărbat; pradă de stofă colorată pentru Sisera, pradă de stofă colorată, brodată, câte două stofe colorate, brodate, ca pradă, pentru gâtul meu.»
Ne trouvent-ils pas du butin? ne le partagent-ils pas? Une jeune fille, deux jeunes filles par homme, Du butin en vêtements de couleur pour Sisera, Du butin en vêtements de couleur, brodés, Un vêtement de couleur, deux vêtements brodés, Pour le cou du vainqueur.
31 A şa să piară toţi duşmanii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc să ajungă ca soarele la amiază!“ Apoi în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.
Périssent ainsi tous tes ennemis, ô Éternel! Ceux qui l'aiment sont comme le soleil, Quand il paraît dans sa force. Le pays fut en repos pendant quarante ans.