1 N u te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

Ne te vante pas du lendemain, Car tu ne sais pas ce qu'un jour peut enfanter.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

Qu'un autre te loue, et non ta bouche, Un étranger, et non tes lèvres.

3 P iatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

La pierre est pesante et le sable est lourd, Mais l'humeur de l'insensé pèse plus que l'un et l'autre.

4 F uria este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

La fureur est cruelle et la colère impétueuse, Mais qui résistera devant la jalousie?

5 M ai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

Mieux vaut une réprimande ouverte Qu'une amitié cachée.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

Les blessures d'un ami prouvent sa fidélité, Mais les baisers d'un ennemi sont trompeurs.

7 S ătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

Celui qui est rassasié foule aux pieds le rayon de miel, Mais celui qui a faim trouve doux tout ce qui est amer.

8 C a o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

Comme l'oiseau qui erre loin de son nid, Ainsi est l'homme qui erre loin de son lieu.

9 U leiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

L'huile et les parfums réjouissent le coeur, Et les conseils affectueux d'un ami sont doux.

10 N u-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

N'abandonne pas ton ami et l'ami de ton père, Et n'entre pas dans la maison de ton frère au jour de ta détresse; Mieux vaut un voisin proche qu'un frère éloigné.

11 F iul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

Mon fils, sois sage, et réjouis mon coeur, Et je pourrai répondre à celui qui m'outrage.

12 O mul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

L'homme prudent voit le mal et se cache; Les simples avancent et sont punis.

13 I a-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

Prends son vêtement, car il a cautionné autrui; Exige de lui des gages, à cause des étrangers.

14 B inecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

Si l'on bénit son prochain à haute voix et de grand matin, Cela est envisagé comme une malédiction.

15 O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

Une gouttière continue dans un jour de pluie Et une femme querelleuse sont choses semblables.

16 c ine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

Celui qui la retient retient le vent, Et sa main saisit de l'huile.

17 D upă cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

Comme le fer aiguise le fer, Ainsi un homme excite la colère d'un homme.

18 C ine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

Celui qui soigne un figuier en mangera le fruit, Et celui qui garde son maître sera honoré.

19 D upă cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

Comme dans l'eau le visage répond au visage, Ainsi le coeur de l'homme répond au coeur de l'homme.

20 A şa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

Le séjour des morts et l'abîme sont insatiables; De même les yeux de l'homme sont insatiables.

21 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

Le creuset est pour l'argent, et le fourneau pour l'or; Mais un homme est jugé d'après sa renommée.

22 C hiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

Quand tu pilerais l'insensé dans un mortier, Au milieu des grains avec le pilon, Sa folie ne se séparerait pas de lui.

23 Î ngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

Connais bien chacune de tes brebis, Donne tes soins à tes troupeaux;

24 p entru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

Car la richesse ne dure pas toujours, Ni une couronne éternellement.

25 D upă ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

Le foin s'enlève, la verdure paraît, Et les herbes des montagnes sont recueillies.

26 m ieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

Les agneaux sont pour te vêtir, Et les boucs pour payer le champ;

27 V ei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

Le lait des chèvres suffit à ta nourriture, à celle de ta maison, Et à l'entretien de tes servantes.