1 N u te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

Não se gabe do dia de amanhã, pois você não sabe o que este ou aquele dia poderá trazer.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

Que outros façam elogios a você, não a sua própria boca; outras pessoas, não os seus próprios lábios.

3 P iatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

A pedra é pesada e a areia é um fardo, mas a irritação causada pelo insensato é mais pesada do que as duas juntas.

4 F uria este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

O rancor é cruel e a fúria é destruidora, mas quem consegue suportar a inveja?

5 M ai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

Melhor é a repreensão feita abertamente do que o amor oculto.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

Quem fere por amor mostra lealdade, mas o inimigo multiplica beijos.

7 S ătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

Quem está satisfeito despreza o mel, mas para quem tem fome até o amargo é doce.

8 C a o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

Como a ave que vagueia longe do ninho, assim é o homem que vagueia longe do lar.

9 U leiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

Perfume e incenso trazem alegria ao coração; do conselho sincero do homem nasce uma bela amizade.

10 N u-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

Não abandone o seu amigo nem o amigo de seu pai; quando for atingido pela adversidade não vá para a casa de seu irmão; melhor é o vizinho próximo do que o irmão distante.

11 F iul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

Seja sábio, meu filho, e traga alegria ao meu coração; poderei então responder a quem me desprezar.

12 O mul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

O prudente percebe o perigo e busca refúgio; o inexperiente segue adiante e sofre as conseqüências.

13 I a-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

Tome-se a veste de quem serve de fiador ao estranho; sirva ela de penhor de quem dá garantia a uma mulher leviana.

14 B inecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

A bênção dada aos gritos cedo de manhã, como maldição é recebida.

15 O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

A esposa briguenta é como o gotejar constante num dia chuvoso;

16 c ine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

detê-la é como deter o vento, como apanhar óleo com a mão.

17 D upă cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

Assim como o ferro afia o ferro, o homem afia o seu companheiro.

18 C ine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

Quem cuida de uma figueira comerá de seu fruto, e quem trata bem o seu senhor receberá tratamento de honra.

19 D upă cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

Assim como a água reflete o rosto, o coração reflete quem somos nós.

20 A şa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

O Sheol e a Destruição são insaciáveis, como insaciáveis são os olhos do homem.

21 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

O crisol é para a prata e o forno é para o ouro, mas o que prova o homem são os elogios que recebe.

22 C hiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

Ainda que você moa o insensato, como trigo no pilão, a insensatez não se afastará dele.

23 Î ngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

Esforce-se para saber bem como suas ovelhas estão, dê cuidadosa atenção aos seus rebanhos,

24 p entru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

pois as riquezas não duram para sempre, e nada garante que a coroa passe de uma geração a outra.

25 D upă ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

Quando o feno for retirado, surgirem novos brotos e o capim das colinas for colhido,

26 m ieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

os cordeiros lhe fornecerão roupa, e os bodes lhe renderão o preço de um campo.

27 V ei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

Haverá fartura de leite de cabra para alimentar você e sua família, e para sustentar as suas servas.