1 Î n faţa acestor lucruri, inima îmi tremură şi saltă din locul ei.
“Diante disso o meu coração bate aceleradamente e salta do seu lugar.
2 A scultaţi! Ascultaţi tunetul glasului Său şi bubuitul care iese din gura Sa!
Ouça! Escute o estrondo da sua voz, o trovejar da sua boca.
3 Î şi desfăşoară fulgerul sub cerul întreg şi-l trimite până la marginile pământului.
Ele solta os seus relâmpagos por baixo de toda a extensão do céu e os manda para os confins da terra.
4 A poi se aude vuietul glasului Său; El tună cu glasul Său măreţ. Când I se aude glasul, El nu opreşte fulgerele.
Depois vem o som do seu grande estrondo: ele troveja com sua majestosa voz. Quando a sua voz ressoa, nada o faz recuar.
5 V ocea lui Dumnezeu tună într-un mod deosebit; El face fapte măreţe, dincolo de înţelegerea noastră.
A voz de Deus troveja maravilhosamente; ele faz coisas grandiosas, acima do nosso entendimento.
6 E l spune zăpezii: «Cazi pe pământ!» şi ploii: «Fii o ploaie puternică!»
Ele diz à neve: ‘Caia sobre a terra’, e à chuva: ‘Seja um forte aguaceiro’.
7 E l îl opreşte pe orice om din lucrul lui, pentru ca toţi oamenii să recunoască lucrarea Lui.
Ele paralisa o trabalho de cada homem, a fim de que todos os que ele criou conheçam a sua obra.
8 A tunci animalele se duc la adăpostul lor şi rămân în vizuinile lor.
Os animais vão para os seus esconderijos, e ficam nas suas tocas.
9 V ijelia iese din odaia sa şi frigul din vânturile cele năprasnice.
A tempestade sai da sua câmara, e dos ventos vem o frio.
10 S uflarea lui Dumnezeu face gheaţa şi îngheaţă apele mari.
O sopro de Deus produz gelo, e as vastas águas se congelam.
11 E l încarcă norii grei cu umezeală; împrăştie norii cu fulgerul Său.
Também carrega de umidade as nuvens, e entre elas espalha os seus relâmpagos.
12 E i se mişcă după călăuzirea Lui şi fac tot ceea ce le porunceşte pe faţa întregului pământ.
Ele as faz girar, circulando sobre a superfície de toda a terra, para fazerem tudo o que ele lhes ordenar.
13 E l aduce norii ca să-i pedepsească pe oameni sau să ude pământul Său şi să-Şi arate îndurarea.
Ele traz as nuvens, ora para castigar os homens, ora para regar a sua terra e lhes mostrar o seu amor.
14 I ov, ia aminte la aceasta! Stai şi cugetă la minunile lui Dumnezeu!
“Escute isto, Jó; pare e reflita nas maravilhas de Deus.
15 Ş tii tu cum conduce Dumnezeu norii şi cum face să strălucească fulgerul Său?
Acaso você sabe como Deus comanda as nuvens e faz brilhar os seus relâmpagos?
16 Ş tii tu cum plutesc norii? Înţelegi tu minunile Celui Desăvârşit în cunoştinţă?
Você sabe como ficam suspensas as nuvens, essas maravilhas daquele que tem perfeito conhecimento?
17 Ş tii tu de ce ţi se încălzesc hainele, când pământul se odihneşte de vântul dinspre sud?
Você, que em sua roupa desfalece de calor quando a terra fica amortecida sob o vento sul,
18 P oţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
pode ajudá-lo a estender os céus, duros como espelho de bronze?
19 « Învaţă-ne ce trebuie să-I spunem! Din pricina întunericului nu ştim să ne apărăm cauza.»
“Diga-nos o que devemos dizer a ele; não podemos elaborar a nossa defesa por causa das nossas trevas.
20 C ine Îi va spune că vreau să-I vorbesc? Va vrea cineva să-I vorbească ca să fie înghiţit?
Deve-se dizer-lhe o que lhe quero falar? Quem pediria para ser devorado?
21 N imeni nu poate privi cum străluceşte soarele în ceruri, după ce vântul le-a înseninat.
Ninguém pode olhar para o fulgor do sol nos céus, depois que o vento os clareia.
22 E l vine din nord într-o splendoare de aur; împrejurul lui Dumnezeu este o măreţie înfricoşătoare.
Do norte vem luz dourada; Deus vem em temível majestade.
23 C el Atotputernic este dincolo de înţelegerea noastră. Este măreţ în putere, în judecată şi în dreptate. El nu va asupri.
Fora de nosso alcance está o Todo-poderoso, exaltado em poder; mas, em sua justiça e retidão, não oprime ninguém.
24 D e aceea oamenii se tem de El; da, toţi cei cu inima înţeleaptă se vor teme de El.“
Por isso os homens o temem; não dá ele atenção a todos os sábios de coração? ”