1 D acă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!

Quando você se assentar para uma refeição com alguma autoridade, observe com atenção quem está diante de você,

2 P une-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!

e encoste a faca à sua própria garganta, se estiver com grande apetite.

3 N u pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!

Não deseje as iguarias que lhe oferece, pois podem ser enganosas.

4 N u te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!

Não esgote suas forças tentando ficar rico; tenha bom senso!

5 A bia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

As riquezas desaparecem assim que você as contempla; elas criam asas e voam como águias pelo céu.

6 N u mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,

Não aceite a refeição de um hospedeiro invejoso, nem deseje as iguarias que lhe oferece;

7 c ăci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.

pois ele só pensa nos gastos. Ele lhe diz: “Coma e beba!”, mas não fala com sinceridade.

8 V ei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

Você vomitará o pouco que comeu, e desperdiçará a sua cordialidade.

9 N u vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

Não vale a pena conversar com o tolo, pois ele despreza a sabedoria do que você fala.

10 N u muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,

Não mude de lugar os antigos marcos de propriedade, nem invada as terras dos órfãos,

11 c ăci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.

pois aquele que defende os direitos deles é forte. Ele lutará contra você para defendê-los.

12 A pleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

Dedique à disciplina o seu coração, e os seus ouvidos às palavras que dão conhecimento.

13 N u scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!

Não evite disciplinar a criança; se você a castigar com a vara, ela não morrerá.

14 D acă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

Castigue-a, você mesmo, com a vara, e assim a livrará da sepultura.

15 F iul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.

Meu filho, se o seu coração for sábio, o meu coração se alegrará.

16 L ăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.

Sentirei grande alegria quando os seus lábios falarem com retidão.

17 N u-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!

Não inveje os pecadores em seu coração; melhor será que tema sempre o Senhor.

18 C u siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

Se agir assim, certamente haverá bom futuro para você, e a sua esperança não falhará.

19 A scultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!

Ouça, meu filho, e seja sábio; guie o seu coração pelo bom caminho.

20 N u fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,

Não ande com os que se encharcam de vinho, nem com os que se empanturram de carne.

21 c ăci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

Pois os bêbados e os glutões se empobrecerão, e a sonolência os vestirá de trapos.

22 A scultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!

Ouça o seu pai, que o gerou; não despreze sua mãe quando ela envelhecer.

23 C umpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!

Compre a verdade e não abra mão dela, nem tampouco da sabedoria, da disciplina e do discernimento.

24 T atăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.

O pai do justo exultará de júbilo; quem tem filho sábio nele se alegra.

25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!

Bom será que se alegrem seu pai e sua mãe e que exulte a mulher que o deu à luz!

26 F iul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,

Meu filho, dê-me o seu coração; mantenha os seus olhos em meus caminhos,

27 c ăci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.

pois a prostituta é uma cova profunda, e a mulher pervertida é um poço estreito.

28 E a pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

Como o assaltante, ela fica de tocaia, e multiplica entre os homens os infiéis.

29 A le cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

De quem são os ais? De quem as tristezas? E as brigas, de quem são? E os ferimentos desnecessários? De quem são os olhos vermelhos ?

30 A le celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.

Dos que se demoram bebendo vinho, dos que andam à procura de bebida misturada.

31 N u te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!

Não se deixe atrair pelo vinho quando está vermelho, quando cintila no copo e escorre suavemente!

32 C ăci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.

No fim, ele morde como serpente e envenena como víbora.

33 O chii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.

Seus olhos verão coisas estranhas, e sua mente imaginará coisas distorcidas.

34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.

Você será como quem dorme no meio do mar, como quem se deita no alto das cordas do mastro.

35 „ M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“

E dirá: “Espancaram-me, mas eu nada senti! Bateram em mim, mas nem percebi! Quando acordarei para que possa beber mais uma vez?”