1 D avid I-a dedicat Domnului cuvintele acestui cântec în ziua în care Domnul l-a izbăvit din mâna tuturor duşmanilor lui şi din mâna lui Saul.

Davi cantou ao Senhor este cântico, quando ele o livrou das mãos de todos os seus inimigos e das mãos de Saul,

2 E l a zis: „ Domnul este stânca mea, fortăreaţa mea şi izbăvitorul meu!

dizendo: “O Senhor é a minha rocha, a minha fortaleza e o meu libertador;

3 D umnezeu este stânca mea în Care mă adăpostesc, scutul meu, cornul mântuirii mele, întăritura mea, scăparea mea şi mântuitorul meu! Tu mă scapi de asuprire!

o meu Deus é a minha rocha, em que me refugio; o meu escudo e o meu poderoso salvador. Ele é a minha torre alta, o meu abrigo seguro. Tu, Senhor, és o meu salvador, e me salvas dos violentos.

4 E u Îl chem în ajutor pe Domnul, Care este vrednic de laudă, şi sunt izbăvit de duşmanii mei.

Clamo ao Senhor, que é digno de louvor, e sou salvo dos meus inimigos.

5 M ă înfăşuraseră valurile morţii, mă copleşiseră şuvoaiele nimicirii!

“As ondas da morte me cercaram; as torrentes da destruição me aterrorizaram.

6 L egăturile Locuinţei Morţilor mă împresuraseră, mă prinseseră laţurile morţii.

As cordas da sepultura me envolveram, as armadilhas da morte me confrontaram.

7 D ar în necazul meu L-am chemat pe Domnul, L-am chemat pe Dumnezeul meu. El mi-a ascultat glasul din Templul Său şi strigătul meu a ajuns până la urechile Sale.

Na minha angústia, clamei ao Senhor; clamei ao meu Deus. Do seu templo ele ouviu a minha voz; o meu grito de socorro chegou aos seus ouvidos.

8 A tunci s-a zguduit şi s-a cutremurat pământul, temeliile cerurilor s-au zgâlţâit, s-au clătinat, pentru că El se mâniase.

“A terra abalou-se e tremeu, os alicerces dos céus estremeceram; tremeram porque ele estava irado.

9 F um se ridica din nările Lui şi foc mistuitor din gura Lui, cărbuni aprinşi ieşeau din ea.

Das suas narinas saiu fumaça; da sua boca saiu fogo consumidor; dele saíram brasas vivas e flamejantes.

10 A aplecat cerurile şi a coborât; nori negri erau sub picioarele Lui.

Ele abriu os céus e desceu; nuvens escuras estavam debaixo dos seus pés.

11 C ălărea pe un heruvim şi zbura; plutea pe aripile vântului.

Montou sobre um querubim e voou; elevou-se sobre as asas do vento.

12 Î ntunericul Şi-l aşternuse drept acoperământ, iar împrejurul Lui erau grămezi de ape şi nori deşi.

Pôs as trevas ao seu redor; das densas nuvens de chuva fez o seu abrigo.

13 D in strălucirea care se oglindea înaintea Sa ieşeau cărbuni aprinşi.

Do brilho da sua presença flamejavam carvões em brasa.

14 D omnul a tunat din ceruri, Cel Preaînalt Şi-a făcut auzit glasul.

Dos céus o Senhor trovejou; ressoou a voz do Altíssimo.

15 A aruncat săgeţi, risipindu-i pe duşmani, a trimis fulgerul şi i-a pus pe fugă.

Ele atirou flechas e dispersou os inimigos, arremessou raios e os fez bater em retirada.

16 L a mustrarea Domnului, la suflarea nărilor Lui, s-au văzut albiile apelor şi s-au descoperit temeliile lumii.

Os vales apareceram, e os fundamentos da terra foram expostos, diante da repreensão do Senhor, com o forte sopro de suas narinas.

17 E l S-a întins din înălţime şi m-a apucat, m-a scos din apele cele mari,

“Das alturas estendeu a mão e me segurou; tirou-me de águas profundas.

18 m -a izbăvit de duşmanul meu cel puternic şi de vrăjmaşii mei, căci erau mai tari decât mine.

Livrou-me do meu inimigo poderoso, dos meus adversários, que eram fortes demais para mim.

19 E i m-au înfruntat în ziua necazului meu, dar Domnul mi-a fost sprijin.

Eles me atacaram no dia da minha calamidade, mas o Senhor foi o meu amparo.

20 E l m-a scos la loc larg, m-a izbăvit pentru că El îşi găseşte plăcerea în mine.

Deu-me ampla liberdade; livrou-me, pois me quer bem.

21 D omnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, mi-a făcut după curăţia mâinilor mele,

“O Senhor me tratou conforme a minha retidão; conforme a pureza das minhas mãos me recompensou.

22 c ăci am păzit căile Domnului şi nu m-am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu;

Pois guardei os caminhos do Senhor; não cometi a perversidade de afastar-me do meu Deus.

23 t oate judecăţile Lui sunt înaintea mea şi nu m-am depărtat de hotărârile Lui;

Todos os seus mandamentos estão diante de mim; não me afastei dos seus decretos.

24 a m fost fără pată înaintea Lui şi m-am păzit de nelegiuire.

Tenho sido irrepreensível para com ele e guardei-me de pecar.

25 D omnul mi-a răsplătit după dreptatea mea, după curăţia mea înaintea ochilor Săi.

O Senhor recompensou-me segundo a minha retidão, conforme a pureza das minhas mãos perante ele.

26 C u cel credincios, Tu Te arăţi credincios, cu cel drept, Tu Te arăţi drept;

“Ao fiel te revelas fiel, ao irrepreensível te revelas irrepreensível,

27 c u cel curat, Tu Te arăţi curat, dar cu cel înşelător, Tu Te arăţi împotrivitor.

ao puro te revelas puro, mas ao perverso te revelas astuto.

28 T u mântuieşti poporul smerit, dar cu privirea Ta îl smereşti pe cel trufaş.

Salvas os humildes, mas os teus olhos estão sobre os orgulhosos para os humilhar.

29 T u eşti candela mea, Doamne! Domnul îmi luminează întunericul.

Tu és a minha lâmpada, ó Senhor! O Senhor ilumina-me as trevas.

30 C u Tine mă năpustesc asupra năvălitorilor, cu Dumnezeul meu sar peste zidul întărit.

Contigo posso avançar contra uma tropa; com o meu Deus posso transpor muralhas.

31 C ât despre Dumnezeu, Calea Lui este desăvârşită, Cuvântul Domnului este încercat; El este un scut pentru toţi cei ce se încred în El.

“Este é o Deus cujo caminho é perfeito; a palavra do Senhor é comprovadamente genuína. Ele é escudo para todos os que nele se refugiam.

32 C ine este Dumnezeu în afară de Domnul ? Cine este Stâncă în afară de Dumnezeul nostru?

Pois quem é Deus além do Senhor ? E quem é Rocha senão o nosso Deus?

33 D umnezeu este cetăţuia mea cea tare şi El mi-a făcut desăvârşită calea.

É Deus quem me reveste de força e torna perfeito o meu caminho.

34 E l mi-a întărit picioarele ca ale ciutelor şi m-a aşezat pe înălţimi.

Ele me faz correr veloz como a gazela e me firma os passos nos lugares altos.

35 Î mi deprinde mâinile pentru luptă, astfel încât braţele mele întind arcul de aramă.

É ele que treina as minhas mãos para a batalha, e assim os meus braços vergam o arco de bronze.

36 T u îmi dai scutul mântuirii Tale şi ajutorul Tău mă face mare.

Tu me dás o teu escudo de livramento; a tua ajuda me fez forte.

37 T u-mi lărgeşti calea sub paşii mei, ca să nu-mi alunece picioarele.

Alargas sob mim o meu caminho, para que os meus tornozelos não se torçam.

38 Î mi urmăresc duşmanii şi-i nimicesc, nu mă întorc până nu-i prăpădesc.

“Persegui os meus inimigos e os derrotei; não voltei enquanto não foram destruídos.

39 Î i distrug şi îi zdrobesc de nu se mai ridică; ei cad sub picioarele mele.

Esmaguei-os completamente, e não puderam levantar-se; caíram debaixo dos meus pés.

40 T u mă încingi cu tărie pentru luptă şi-i smereşti pe vrăjmaşii mei sub picioarele mele.

Tu me revestiste de força para a batalha; fizeste cair aos meus pés os meus adversários.

41 T u faci ca duşmanii mei să fugă dinaintea mea şi pe cei ce mă urăsc îi nimicesc.

Fizeste que os meus inimigos fugissem de mim; destruí os que me odiavam.

42 E i se uită în jur, dar nimeni nu-i izbăveşte, strigă către Domnul, dar El nu le răspunde.

Gritaram por socorro, mas não havia quem os salvasse; gritaram ao Senhor, mas ele não respondeu.

43 Î i pisez ca praful pământului, ca noroiul de pe uliţe îi zdrobesc, îi strivesc.

Eu os reduzi a pó, como o pó da terra; esmaguei-os e os amassei como a lama das ruas.

44 T u mă scapi de învinuirile poporului meu, mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor pe care nu-l cunosc îmi slujeşte.

“Tu me livraste dos ataques do meu povo; preservaste-me como líder de nações. Um povo que eu não conhecia me é sujeito.

45 F iii străinului mă linguşesc; de îndată ce mă aud, mă ascultă.

Estrangeiros me bajulam; assim que me ouvem, me obedecem.

46 F iii străinului îngălbenesc şi ies tremurând din fortăreţele lor.

Todos eles perdem a coragem; saem tremendo das suas fortalezas.

47 D omnul este viu! Binecuvântată să fie Stânca mea! Mărit să fie Dumnezeu, Stânca mântuirii mele!

“O Senhor vive! Bendita seja a minha Rocha! Exaltado seja Deus, a Rocha que me salva!

48 D umnezeu este Cel Ce mă răzbună, Cel Care îmi supune popoare,

Este é o Deus que em meu favor executa vingança, que sujeita nações ao meu poder,

49 C el Ce mă izbăveşte de vrăjmaşii mei. Tu mă ridici deasupra duşmanilor mei; Tu mă scapi de omul asupritor.

que me livrou dos meus inimigos. Tu me exaltaste acima dos meus agressores; de homens violentos me libertaste.

50 D e aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne, şi voi cânta laudă Numelui Tău!

Por isso te louvarei entre as nações, ó Senhor; cantarei louvores ao teu nome.

51 E l dă mari izbăviri regelui Său şi dă îndurare unsului Său, lui David şi seminţei lui în veac.“

Ele concede grandes vitórias ao seu rei; é bondoso com o seu ungido, com Davi e seus descendentes para sempre”.