1 D upă toate aceasta, Iov şi-a deschis gura şi a început să blesteme ziua în care s-a născut.

Depois disso Jó abriu a boca e amaldiçoou o dia do seu nascimento,

2 I ov a zis:

dizendo:

3 „ Să piară ziua în care m-am născut şi noaptea în care s-a zis: «S-a născut un băiat!»

“Pereça o dia do meu nascimento e a noite em que se disse: ‘Nasceu um menino!’

4 P refacă-se în întuneric ziua aceea! Fie ca Dumnezeu să nu se îngrijească de ea din ceruri, iar lumina să nu strălucească peste ea!

Transforme-se aquele dia em trevas, e Deus, lá do alto, não se importe com ele; não resplandeça a luz sobre ele.

5 N egura şi bezna să o cuprindă, norii să o acopere, întunecimea zilei să o înspăimânte!

Chamem-no de volta as trevas e a mais densa escuridão; coloque-se uma nuvem sobre ele e o negrume aterrorize a sua luz.

6 Î ntunericul să stăpânească noaptea aceea! Să nu se bucure între zilele din an, să nu fie numărată între luni!

Apoderem-se daquela noite densas trevas! Não seja ela incluída entre os dias do ano, nem faça parte de nenhum dos meses.

7 D a, noaptea aceea să fie stearpă, să nu se audă nici un strigăt de bucurie în ea!

Seja aquela noite estéril, e nela não se ouçam brados de alegria.

8 B lestemată să fie de cei ce blestemă zilele, de cei ce se pricep să întărâte Leviatanul!

Amaldiçoem aquele dia os que amaldiçoam os dias e são capazes de atiçar o Leviatã.

9 S telele zorilor ei să fie întunecate, să dorească lumina, dar să nu o primească! Să nu vadă pleoapele dimineţii,

Fiquem escuras as suas estrelas matutinas, espere ele em vão pela luz do sol e não veja os primeiros raios da alvorada,

10 p entru că n-a închis uşile pântecelui mamei mele şi n-a ascuns necazul de ochii mei.

pois não fechou as portas do ventre materno para evitar que eu contemplasse males.

11 D e ce n-am murit la naştere şi n-am pierit când am ieşit din pântece?

“Por que não morri ao nascer, e não pereci quando saí do ventre?

12 D e ce au fost genunchi care să mă primească şi sâni care să mă alăpteze?

Por que houve joelhos para me receberem e seios para me amamentarem?

13 A cum aş fi stat culcat şi liniştit, aş fi dormit şi m-aş fi odihnit

Agora eu bem poderia estar deitado em paz e achar repouso

14 c u împăraţii şi sfetnicii pământului, care şi-au zidit falnice morminte,

junto aos reis e conselheiros da terra, que construíram para si lugares que agora jazem em ruínas,

15 c u prinţii care au avut aur, care şi-au umplut casele cu argint.

com governantes que possuíam ouro, que enchiam suas casas de prata.

16 S au de ce n-am fost îngropat ca o stârpitură, ca un prunc care niciodată n-a văzut lumina?

Por que não me sepultaram como criança abortada, como um bebê que nunca viu a luz do dia?

17 A colo cei răi nu te mai necăjesc şi acolo cei obosiţi se odihnesc.

Ali os ímpios já não se agitam, e ali os cansados permanecem em repouso;

18 A colo prizonierii se bucură, nu mai aud glasul asupritorului.

os prisioneiros também desfrutam sossego, já não ouvem mais os gritos do feitor de escravos.

19 Ş i cel mic şi cel mare sunt acolo, iar sclavii sunt eliberaţi de stăpânii lor.

Os simples e os poderosos ali estão, e o escravo está livre do seu senhor.

20 D e ce i se dă lumină celui nenorocit şi viaţă celui cu amărăciune în suflet,

“Por que se dá luz aos infelizes, e vida aos de alma amargurada,

21 c elor care tânjesc după moarte, dar care nu mai vine, care o caută mai mult decât pe o comoară ascunsă,

aos que anseiam pela morte e esta não vem, e a procuram mais do que a um tesouro oculto,

22 c elor care nu mai pot de bucurie şi de veselie când găsesc mormântul,

aos que se enchem de alegria e exultam quando vão para a sepultura?

23 o mului a cărui cale este ascunsă şi pe care Dumnezeu l-a îngrădit de jur împrejur?

Por que se dá vida àquele cujo caminho é oculto, e a quem Deus fechou as saídas?

24 G emetele îmi sunt pâinea, şi suspinele mi se varsă ca apa.

Pois me vêm suspiros em vez de comida; meus gemidos transbordam como água.

25 L ucrul de care mă temeam a venit asupra mea şi lucrul de care îmi era groază a venit peste mine.

O que eu temia veio sobre mim; o que eu receava me aconteceu.

26 N -am nici pace, nici tihnă, n-am nici odihnă, ci numai nelinişte.“

Não tenho paz, nem tranqüilidade, nem descanso; somente inquietação”.