1 R ăfuieşte-te, Doamne, cu cei ce se răfuiesc cu mine! Luptă-te cu cei ce se luptă cu mine!

Defende-me, Senhor, dos que me acusam; luta contra os que lutam comigo.

2 Î narmează-Te cu scut şi cu pavăză! Ridică-Te, ca să-mi ajuţi!

Toma os escudos, o grande e o pequeno; levanta-te e vem socorrer-me.

3 D ezveleşte-Ţi suliţa şi lancea pentru prigonitorii mei! Grăieşte sufletului meu: „Eu sunt mântuirea ta!“

Empunha a lança e o machado de guerra contra os meus perseguidores. Dize à minha alma: “Eu sou a sua salvação”.

4 S ă fie ruşinaţi şi umiliţi cei ce caută să-mi ia viaţa; să dea înapoi, să fie făcuţi de ruşine cei ce-mi plănuiau răul!

Sejam humilhados e desprezados os que procuram matar-me; retrocedam envergonhados aqueles que tramam a minha ruína.

5 S ă fie ca pleava luată de vânt şi să-i izgonească îngerul Domnului!

Que eles sejam como a palha ao vento, quando o anjo do Senhor os expulsar;

6 Î ntunecoasă şi alunecoasă să le fie calea, iar îngerul Domnului să-i urmărească!

seja a vereda deles sombria e escorregadia, quando o anjo do Senhor os perseguir.

7 F ără nici un motiv mi-au întins pe ascuns un laţ, fără nici un motiv au săpat o groapă sufletului meu.

Já que, sem motivo, prepararam contra mim uma armadilha oculta e, sem motivo, abriram uma cova para mim,

8 D e aceea să-i ajungă prăpădul pe neaşteptate şi să fie prinşi în laţul pe care l-au întins pe ascuns pentru mine; să cadă în el în timpul prăpădului.

que a ruína lhes sobrevenha de surpresa: sejam presos pela armadilha que prepararam, caiam na cova que abriram, para a sua própria ruína.

9 A tunci sufletul meu se va bucura în Domnul, mă voi veseli de mântuirea Lui.

Então a minha alma exultará no Senhor e se regozijará na sua salvação.

10 Î ntreaga-mi fiinţă va exclama: „ Doamne, cine este ca Tine, Care să-l scape pe cel sărac de cel mai tare decât el, pe cel sărac şi pe cel sărman – de jefuitorul lui?“

Todo o meu ser exclamará: Quem se compara a ti, Senhor ? Tu livras os necessitados daqueles que são mais poderosos do que eles, livras os necessitados e os pobres daqueles que os exploram.

11 N işte martori dezlănţuiţi se ridică şi mă întreabă de ceea ce nu ştiu.

Testemunhas maldosas enfrentam-me e questionam-me sobre coisas de que nada sei.

12 A stfel ei îmi răsplătesc cu rău pentru bine şi îmi pustiesc sufletul.

Elas me retribuem o bem com o mal e procuram tirar-me a vida.

13 E u însă, când ei erau bolnavi, mă îmbrăcam cu sac şi îmi smeream sufletul prin post; iar când rugăciunile îmi rămâneau fără răspuns,

Contudo, quando estavam doentes, usei vestes de lamento, humilhei-me com jejum e recolhi-me em oração.

14 c a un prieten, ba mai mult, ca un frate, umblam bocind, ca unul care-şi boceşte mama, cu capul plecat, cuprins de întristare.

Saí vagueando e pranteando, como por um amigo ou por um irmão. Eu me prostrei enlutado, como quem lamenta por sua mãe.

15 A cum însă, când eu mă împiedic, ei se bucură şi se adună, se adună împotriva mea, lovindu-mă pe ascuns, sfâşiindu -mă fără încetare.

Mas, quando tropecei, eles se reuniram alegres; sem que eu o soubesse, ajuntaram-se para me atacar. Eles me agrediram sem cessar.

16 C a nişte bufoni batjocoritori scrâşnesc din dinţi împotriva mea!

Como ímpios caçoando do meu refúgio, rosnaram contra mim.

17 S tăpâne, cât vei mai privi? Scapă-mi sufletul de pustiirile lor, şi preţioasa mea viaţă – de puii aceştia de lei!

Senhor, até quando ficarás olhando? Livra-me dos ataques deles, livra a minha vida preciosa desses leões.

18 A poi Te voi lăuda în adunarea cea mare, Te voi onora în mijlocul unui norod fără număr.

Eu te darei graças na grande assembléia; no meio da grande multidão te louvarei.

19 S ă nu se bucure de mine cei ce mă duşmănesc pe nedrept şi să nu tragă cu ochiul cei ce mă urăsc fără motiv!

Não deixes que os meus inimigos traiçoeiros se divirtam à minha custa; não permitas que aqueles que sem razão me odeiam troquem olhares de desprezo.

20 C ăci ei nu vorbesc de pace, ci urzesc înşelătorii împotriva oamenilor liniştiţi din ţară.

Não falam pacificamente, mas planejam acusações falsas contra os que vivem tranqüilamente na terra.

21 V orbesc împotriva mea, zicând: „Ha! Ha! Ochii noştri şi-au văzut dorinţa împlinită!“

Com a boca escancarada, riem de mim e me acusam: “Nós vimos! Sabemos de tudo!”

22 D oamne, Tu ai văzut; nu tăcea! Stăpâne, nu Te depărta de mine!

Tu viste isso, Senhor! Não fiques calado. Não te afastes de mim, Senhor,

23 R idică-Te, trezeşte-Te pentru apărarea mea, apără-mi pricina, Dumnezeul meu şi Stăpânul meu!

Acorda! Desperta! Faze-me justiça! Defende a minha causa, meu Deus e Senhor.

24 J udecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu! Nu-i lăsa să se bucure de mine!

Senhor, meu Deus, tu és justo; faze-me justiça para que eles não se alegrem à minha custa.

25 N ici măcar să nu gândească: „Aha! Ce bine!“ Să nu zică: „L-am înghiţit!“

Não deixes que pensem: “Ah! Era isso que queríamos!”, nem que digam: “Acabamos com ele!”

26 S ă fie făcuţi de ruşine şi de râs cei ce se bucură de necazul meu! Cu ruşine şi cu dezonoare să se îmbrace cei ce se ridică împotriva mea!

Sejam humilhados e frustrados todos os que se divertem à custa do meu sofrimento; cubram-se de vergonha e desonra todos os que se acham superiores a mim.

27 S ă strige de veselie şi să se bucure cei ce îndrăgesc dreptatea mea, cei se spun întotdeauna: „Mărit fie Domnul Care doreşte pacea robului Său!“

Cantem de alegria e regozijo todos os que desejam ver provada a minha inocência, e sempre repitam: “O Senhor seja engrandecido! Ele tem prazer no bem-estar do seu servo”.

28 A tunci limba mea va vesti dreptatea Ta şi lauda Ta toată ziua!

Minha língua proclamará a tua justiça e o teu louvor o dia inteiro.