1 C ând a ieşit Israel din Egipt şi Casa lui Iacov – din poporul cu limbă încâlcită,

Quando Israel saiu do Egito, e a casa de Jacó saiu do meio de um povo de língua estrangeira,

2 I uda a devenit Lăcaşul Lui cel sfânt şi Israel – tărâmul stăpânirii Lui.

Judá tornou-se o santuário de Deus, Israel o seu domínio.

3 M area a văzut şi a fugit, Iordanul s-a dat înapoi,

O mar olhou e fugiu, o Jordão retrocedeu;

4 m unţii au sărit ca nişte berbeci şi dealurile – ca nişte miei.

os montes saltaram como carneiros, as colinas, como cordeiros.

5 C e ai, mare, de fugi? Iordane, de ce dai înapoi?

Por que fugir, ó mar? E você, Jordão, por que retroceder?

6 M unţilor, de ce săriţi ca nişte berbeci, şi voi, dealurilor, ca nişte miei?

Por que vocês saltaram como carneiros, ó montes? E vocês, colinas, porque saltaram como cordeiros?

7 C utremură-te, pământule, înaintea Stăpânului, înaintea Dumnezeului lui Iacov,

Estremeça na presença do Soberano, ó terra, na presença do Deus de Jacó!

8 C el Care transformă stânca în iaz şi cremenea – în izvoare de apă!

Ele fez da rocha um açude, do rochedo uma fonte.