1 L ăudaţi-L pe Domnul! Cât de bine este să-I cântăm Dumnezeului nostru; cât de plăcută şi de potrivită este lauda!

Aleluia! Como é bom cantar louvores ao nosso Deus! Como é agradável e próprio louvá-lo!

2 D omnul zideşte Ierusalimul şi-i strânge pe deportaţii lui Israel.

O Senhor edifica Jerusalém; ele reúne os exilados de Israel.

3 E l îi vindecă pe cei cu inima zdrobită şi le leagă rănile.

Só ele cura os de coração quebrantado e cuida das suas feridas.

4 E l socoteşte numărul stelelor şi le cheamă pe nume pe toate.

Ele determina o número de estrelas e chama cada uma pelo nome.

5 D omnul nostru este mare şi plin de putere; înţelepciunea Sa nu are margini!

Grande é o nosso Soberano e tremendo é o seu poder; é impossível medir o seu entendimento.

6 D omnul îi ridică pe cei smeriţi, dar pe cei răi îi apleacă până la pământ.

O Senhor sustém o oprimido, mas lança por terra o ímpio.

7 Î nchinaţi-vă Domnului cu mulţumire, cântaţi-I Dumnezeului nostru din liră!

Cantem ao Senhor com ações de graças; ao som da harpa façam música para o nosso Deus.

8 E l acoperă cerul cu nori, pregăteşte ploaia pentru pământ şi face să răsară iarba pe munţi.

Ele cobre o céu de nuvens, concede chuvas à terra e faz crescer a relva nas colinas.

9 E l le dă hrană vitelor şi hrăneşte puii de corb când aceştia strigă.

Ele dá alimento aos animais, e aos filhotes dos corvos quando gritam de fome.

10 N u în puterea calului Îşi găseşte El plăcerea; nu de puterea omului se bucură;

Não é a força do cavalo que lhe dá satisfação, nem é a agilidade do homem que lhe agrada;

11 c i Domnul Îşi găseşte plăcerea în cei ce se tem de El, în cei ce nădăjduiesc în îndurarea Lui.

o Senhor se agrada dos que o temem, dos que colocam sua esperança no seu amor leal.

12 L audă-L pe Domnul, Ierusalime, laudă-L pe Dumnezeul tău, Sioane!

Exalte o Senhor, ó Jerusalém! Louve o seu Deus, ó Sião,

13 C ăci El întăreşte zăvoarele porţilor tale şi îţi binecuvântează fiii în mijlocul tău.

pois ele reforçou as trancas de suas portas e abençoou o seu povo, que lá habita.

14 E l dă pace hotarelor tale şi te satură cu cel mai ales grâu.

É ele que mantém as suas fronteiras em segurança e que a supre do melhor do trigo.

15 E l trimite pe pământ porunca Sa; Cuvântul Lui aleargă cu iuţeală.

Ele envia sua ordem à terra, e sua palavra corre veloz.

16 E l dă neaua ca lâna şi presară bruma ca cenuşa.

Faz cair a neve como lã, e espalha a geada como cinza.

17 E l azvârle gheaţa în bucăţi, – cine poate sta înaintea frigului Său? –

Faz cair o gelo como se fosse pedra. Quem pode suportar o seu frio?

18 d ă poruncă şi aceasta se topeşte, Îşi pune vântul să sufle şi apele curg!

Ele envia a sua palavra, e o gelo derrete; envia o seu sopro, e as águas tornam a correr.

19 A făcut cunoscut Cuvântul Său lui Iacov şi a descoperit hotărârile şi judecăţile Sale lui Israel!

Ele revela a sua palavra a Jacó, os seus decretos e ordenanças a Israel.

20 T otuşi, El n-a făcut aşa cu nici un alt neam şi ele nu cunosc judecăţile Lui. Lăudaţi-L pe Domnul!

Ele não fez isso a nenhuma outra nação; todas as outras desconhecem as suas ordenanças. Aleluia!