Proverbe 23 ~ Proverbe 23

picture

1 D acă stai la masă împreună cu un conducător, ia seama bine la ceea ce este înaintea ta!

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

2 P une-ţi un cuţit la gâtlej dacă eşti un om nesăţios!

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

3 N u pofti delicatesele lui pentru că sunt o hrană înşelătoare!

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

4 N u te trudi să te îmbogăţeşti; fii înţelept să arăţi cumpătare!

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

5 A bia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este, căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi, şi va fugi spre ceruri ca un vultur!

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

6 N u mânca pâinea zgârcitului şi nu pofti delicatesele lui,

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

7 c ăci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost! „Mănâncă şi bea“, îţi spune el, dar inima lui nu este cu tine.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.,, Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

8 V ei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

9 N u vorbi unui prost, căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

10 N u muta hotarul cel vechi şi nu intra pe ogorul orfanilor,

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

11 c ăci Apărătorul lor este puternic! El le va apăra cauza împotriva ta.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

12 A pleacă-ţi inima spre învăţătură şi urechile la cuvintele cunoştinţei!

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

13 N u scuti copilul de disciplinare, căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

14 D acă îl pedepseşti cu nuiaua, îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

15 F iul meu, dacă inima ta este înţeleaptă, atunci inima mea se va bucura.

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

16 L ăuntrul fiinţei mele se va înveseli când buzele tale vor spune ce este drept.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

17 N u-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi, ci să ai întotdeauna frică de Domnul!

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

18 C u siguranţă există o răsplată viitoare şi nădejdea ta nu va fi tăiată!

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

19 A scultă, fiul meu, şi fii înţelept, păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

20 N u fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

21 c ăci beţivul şi mâncăul vor sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

22 A scultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

23 C umpără adevărul şi nu-l vinde, dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

24 T atăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înţelept se bucură de el.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

25 S ă se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut!

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

26 F iul meu, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

27 c ăci prostituata este o groapă adâncă şi femeia străină este o fântână îngustă.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

28 E a pândeşte ca un hoţ şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

29 A le cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roşii?

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

30 A le celor ce întârzie la vin şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

31 N u te uita la vin când este roşu, când spumegă în pahar şi când alunecă uşor!

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

32 C ăci la urmă muşcă ca un şarpe şi otrăveşte ca o viperă.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

33 O chii tăi vor vedea lucruri ciudate şi inima ta va vorbi lucruri stricate.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

34 V ei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul întins pe vârful unui catarg.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

35 M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“

M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``