1 Q uando ti siedi a mensa con un principe, rifletti bene su chi ti sta davanti;

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

2 m ettiti un coltello alla gola, se tu sei ingordo.

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

3 N on desiderare i suoi bocconi delicati; sono un cibo ingannatore.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

4 N on ti affannare per diventare ricco; smetti di applicarvi la tua intelligenza.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

5 V uoi fissare lo sguardo su ciò che scompare? Poiché la ricchezza si fa delle ali, come l’aquila che vola verso il cielo.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

6 N on mangiare il pane di chi ha l’occhio maligno, non desiderare i suoi cibi delicati;

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

7 p oiché, nell’intimo suo, egli è calcolatore; ti dirà: «Mangia e bevi!», ma il suo cuore non è con te.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.,, Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

8 V omiterai il boccone che avrai mangiato e avrai perduto le tue belle parole.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

9 N on rivolgere la parola allo stolto, perché disprezzerà il senno dei tuoi discorsi.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

10 N on spostare il confine antico e non entrare nei campi degli orfani,

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

11 p erché il loro vendicatore è potente; egli difenderà la causa loro contro di te.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

12 A pplica il tuo cuore all’istruzione, e gli orecchi alle parole della scienza.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

13 N on risparmiare la correzione al bambino; se lo batti con la verga, non ne morrà.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

14 L o batterai con la verga, ma lo salverai dal soggiorno dei morti.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

15 F iglio mio, se il tuo cuore è saggio, anche il mio cuore si rallegrerà;

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

16 i l mio cuore esulterà quando le tue labbra diranno cose rette.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

17 I l tuo cuore non porti invidia ai peccatori, ma perseveri sempre nel timore del Signore;

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

18 p oiché c’è un avvenire, e la tua speranza non sarà delusa.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

19 A scolta, figlio mio, sii saggio e dirigi il tuo cuore per la retta via.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

20 N on essere di quelli che sono bevitori di vino, che sono ghiotti mangiatori di carne;

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

21 p erché l’ubriacone e il goloso impoveriranno e i dormiglioni andranno vestiti di cenci.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

22 D a’ retta a tuo padre che ti ha generato, e non disprezzare tua madre quando sarà vecchia.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

23 A cquista verità e non la vendere, acquista saggezza, istruzione e intelligenza.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

24 I l padre del giusto esulta grandemente; chi ha generato un saggio ne avrà gioia.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

25 P ossano tuo padre e tua madre rallegrarsi, e possa gioire chi ti ha partorito!

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

26 F iglio mio, dammi il tuo cuore, e gli occhi tuoi prendano piacere nelle mie vie;

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

27 p erché la prostituta è una fossa profonda e la straniera un pozzo stretto.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

28 A nch’essa sta in agguato come un ladro, e accresce fra gli uomini il numero dei traditori.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

29 P er chi sono gli «ahi»? Per chi gli «ahimè»? Per chi le liti? Per chi i lamenti? Per chi le ferite senza ragione? Per chi gli occhi rossi?

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

30 P er chi s’indugia a lungo presso il vino, per quei che vanno a gustare il vino tagliato.

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

31 N on guardare il vino quando rosseggia, quando scintilla nel bicchiere e va giù così facilmente!

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

32 A lla fine, esso morde come un serpente e punge come una vipera.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

33 I tuoi occhi vedranno cose strane e il tuo cuore farà dei discorsi pazzi.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

34 S arai come chi si coricasse in mezzo al mare, come chi si coricasse in cima a un albero di nave.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

35 D irai: «M’hanno picchiato e non m’hanno fatto male; mi hanno percosso e non me ne sono accorto. Quando mi sveglierò? Tornerò a cercarne ancora!»

M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``