1 A llora Elifaz di Teman rispose e disse:

Elifaz din Teman a luat cuvîntul şi a zis:

2 « Può l’uomo recare qualche vantaggio a Dio? No; il savio non reca vantaggio che a se stesso.

Poate un om să aducă vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci înţeleptul nu-şi foloseşte de cît lui.

3 S e sei giusto, ne viene forse qualche vantaggio all’Onnipotente? Se sei integro nella tua condotta, ne trae egli un guadagno?

Dacă eşti fără prihană, are Cel Atotputernic vre un folos? Şi dacă trăieşti fără vină, ce va cîştiga El?

4 È forse per la paura che ha di te che egli ti castiga o viene con te in giudizio?

Pentru evlavia ta te pedepseşte El oare, şi intră la judecată cu tine?

5 L a tua malvagità non è forse grande, e le tue iniquità non sono infinite?

Nu -i mare răutatea ta? Şi fărădelegile tale fără număr?

6 T u, per un nulla, prendevi pegno dai tuoi fratelli, spogliavi delle loro vesti gli ignudi.

Luai fără pricină zăloage dela fraţii tăi, lăsai fără haine pe cei goi.

7 A llo stanco non davi da bere l’acqua, all’affamato rifiutavi il pane.

Nu dădeai apă omului însetat, nu voiai să dai pîne omului flămînd.

8 L a terra apparteneva al più forte, l’uomo influente vi piantava la sua casa.

Ţara era a ta, fiindcă erai mai tare, te aşezai în ea, fiindcă erai cu vază.

9 R imandavi a vuoto le vedove, le braccia degli orfani erano spezzate.

Dădeai afară pe văduve cu mînile goale, şi braţele orfanilor le frîngeai.

10 E cco perché sei circondato di lacci, spaventato da improvvisi terrori.

Pentru aceea eşti înconjurat de curse, şi te -a apucat groaza dintr'o dată.

11 O non vedi le tenebre che ti avvolgono, la piena d’acque che ti sommerge?

Nu vezi dar acest întunerec, aceste ape multe cari te năpădesc?

12 « Dio non è forse lassù nei cieli? Guarda lassù le stelle eccelse, come stanno in alto!

Nu este Dumnezeu sus în ceruri? Priveşte vîrful stelelor, ce înalt este!

13 E tu dici: “Dio che sa? Può egli giudicare attraverso il buio?

Şi tu zici:, Ce ştie Dumnezeu? Poate să judece El prin întunerecul de nori?

14 F itte nubi lo coprono e nulla vede; egli passeggia sulla vòlta dei cieli”.

Îl înfăşoară norii, nu vede nimic, bolta cerească abea dacă o străbate!`

15 V uoi dunque seguire l’antica via per cui camminarono gli uomini malvagi,

Ce! vrei s'apuci pe calea străveche, pe care au urmat -o cei nelegiuiţi,

16 c he furono portati via prima del tempo e il cui fondamento fu come un torrente che scorre?

cari au fost luaţi înainte de vreme, şi au ţinut cît ţine un pîrîu care se scurge?

17 E ssi dicevano a Dio: “Allontànati da noi! Che ci può fare l’Onnipotente?”

Ei ziceau lui Dumnezeu:, Pleacă dela noi! Ce ne poate face Cel Atot puternic?`

18 E ppure Dio aveva riempito le loro case di beni! Ah, lungi da me il consiglio degli empi!

Şi totuş Dumnezeu le umpluse casele de bunătăţi. -Departe de mine sfatul celor răi! -

19 I giusti, vedendo la loro rovina, ne gioiscono, e l’innocente si fa beffe di loro:

Cei fără prihană vor fi martori ai căderii lor şi se vor bucura, cel nevinovat va rîde de ei

20 “ Vedete se non sono distrutti gli avversari nostri! La loro abbondanza l’ha divorata il fuoco!”

şi va zice:, Iată pe protivnicii noştri nimiciţi! Iată-le bogăţiile arse de foc!`

21 « Riconcìliati dunque con Dio; avrai pace, ti sarà resa la prosperità.

Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăş de fericire.

22 R icevi istruzioni dalla sua bocca, riponi le sue parole nel tuo cuore.

Primeşte învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.

23 S e torni all’Onnipotente, se allontani l’iniquità dalle tue tende, sarai ristabilito.

Vei fi aşezat iarăş la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atot puternic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.

24 G etta l’oro nella polvere, l’oro di Ofir tra i ciottoli del fiume,

Aruncă dar aurul în ţărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor!

25 e l’Onnipotente sarà il tuo oro, egli ti sarà come l’argento acquistato con fatica.

Şi atunci Cel Atot puternic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia ta.

26 A llora l’Onnipotente sarà la tua delizia, e alzerai la faccia verso Dio.

Atunci Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.

27 L o pregherai, egli ti esaudirà, e tu scioglierai i voti che avrai fatti.

Îl vei ruga, şi te va asculta, şi îţi vei putea împlini juruinţele.

28 Q uello che intraprenderai, ti riuscirà; sul tuo cammino risplenderà la luce.

Pe ce vei pune mîna îţi va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina.

29 S e viene l’umiliazione, tu pregherai per essere rialzato: Dio soccorre chi ha gli occhi a terra;

Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.

30 l ibererà anche chi non è innocente, egli sarà salvo per la purezza delle tue mani».

El va izbăvi chiar şi pe cel vinovat, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor tale.``