1 C osì furono compiuti i cieli e la terra e tutto l’esercito loro.

Astfel au fost sfîrşite cerurile şi pămîntul, şi toată oştirea lor.

2 I l settimo giorno Dio compì l’opera che aveva fatta, e si riposò il settimo giorno da tutta l’opera che aveva fatta.

În ziua a şaptea Dumnezeu Şi -a sfîrşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S'a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.

3 D io benedisse il settimo giorno e lo santificò, perché in esso Dio si riposò da tutta l’opera che aveva creata e fatta.

Dumnezeu a binecuvîntat ziua a şaptea şi a sfinţit -o, pentrucă în ziua aceasta S'a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.

4 Q ueste sono le origini dei cieli e della terra quando furono creati. Nel giorno che Dio il Signore fece la terra e i cieli,

Iată istoria cerurilor şi a pămîntului, cînd au fost făcute.

5 n on c’era ancora sulla terra alcun arbusto della campagna. Nessuna erba della campagna era ancora spuntata, perché Dio il Signore non aveva fatto piovere sulla terra, e non c’era alcun uomo per coltivare il suolo;

În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt şi ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp şi nici o iarbă de pe cîmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt şi nu era nici un om ca să lucreze pămîntul.

6 m a un vapore saliva dalla terra e bagnava tutta la superficie del suolo.

Ci un abur se ridica de pe pămînt şi uda toată faţa pămîntului.

7 D io il Signore formò l’uomo dalla polvere della terra, gli soffiò nelle narici un alito vitale e l’uomo divenne un’anima vivente.

Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s'a făcut astfel un suflet viu.

8 D io il Signore piantò un giardino in Eden, a oriente, e vi pose l’uomo che aveva formato.

Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care -l întocmise.

9 D io il Signore fece spuntare dal suolo ogni sorta di alberi piacevoli a vedersi e buoni per nutrirsi, tra i quali l’albero della vita in mezzo al giardino e l’albero della conoscenza del bene e del male.

Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pămînt tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mîncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.

10 U n fiume usciva da Eden per irrigare il giardino, e di là si divideva in quattro bracci.

Un rîu ieşea din Eden şi uda grădina; şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe.

11 I l nome del primo è Pison, ed è quello che circonda tutto il paese di Avila, dove c’è l’oro;

Numele celui dintîi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, unde se găseşte aur.

12 e l’oro di quel paese è puro; qui si trovano pure il bdellio e l’ònice.

Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix.

13 I l nome del secondo fiume è Ghion, ed è quello che circonda tutto il paese di Cus.

Numele rîului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş.

14 I l nome del terzo fiume è Chiddechel, ed è quello che scorre a oriente dell’Assiria. Il quarto fiume è l’Eufrate.

Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea rîu este Eufratul.

15 D io il Signore prese dunque l’uomo e lo pose nel giardino di Eden perché lo lavorasse e lo custodisse.

Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului, ca s'o lucreze şi s'o păzească.

16 D io il Signore ordinò all’uomo: «Mangia pure da ogni albero del giardino,

Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta:,, Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină;

17 m a dell’albero della conoscenza del bene e del male non ne mangiare; perché nel giorno che tu ne mangerai, certamente morirai».

dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit.``

18 P oi Dio il Signore disse: «Non è bene che l’uomo sia solo; io gli farò un aiuto che sia adatto a lui».

Domnul Dumnezeu a zis:,, Nu este bine ca omul să fie singur; am să -i fac un ajutor potrivit pentru el.``

19 D io il Signore, avendo formato dalla terra tutti gli animali dei campi e tutti gli uccelli del cielo, li condusse all’uomo per vedere come li avrebbe chiamati, e perché ogni essere vivente portasse il nome che l’uomo gli avrebbe dato.

Domnul Dumnezeu a făcut din pămînt toate fiarele cîmpului şi toate păsările cerului; şi le -a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care -l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela -i era numele.

20 L ’uomo diede dei nomi a tutto il bestiame, agli uccelli del cielo e ad ogni animale dei campi; ma per l’uomo non si trovò un aiuto che fosse adatto a lui.

Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor cîmpului; dar, pentru om, nu s'a găsit niciun ajutor, care să i se potrivească.

21 A llora Dio il Signore fece cadere un profondo sonno sull’uomo, che si addormentò; prese una delle costole di lui e richiuse la carne al posto d’essa.

Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn adînc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.

22 D io il Signore, con la costola che aveva tolta all’uomo, formò una donna e la condusse all’uomo.

Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus -o la om.

23 L ’uomo disse: «Questa, finalmente, è ossa delle mie ossa e carne della mia carne. Ella sarà chiamata donna perché è stata tratta dall’uomo ».

Şi omul a zis:,, Iată în sfîrşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi, femeie, pentrucă a fost luată din om.``

24 P erciò l’uomo lascerà suo padre e sua madre e si unirà a sua moglie, e saranno una stessa carne.

Deaceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.

25 L ’uomo e sua moglie erano entrambi nudi e non ne avevano vergogna.

Omul şi nevasta lui erau amîndoi goi, şi nu le era ruşine.