1 A l direttore del coro. Su «Muori per il figlio ». Salmo di Davide. Io celebrerò il Signore con tutto il mio cuore, narrerò tutte le tue meraviglie.

(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca şi,, Mori pentru fiul``. Un psalm al lui David.) Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui.

2 M i rallegrerò ed esulterò in te, salmeggerò al tuo nome, o Altissimo,

Voi face din Tine bucuria şi veselia mea, voi cînta Numele tău, Dumnezeule Prea Înalte,

3 p oiché i miei nemici voltan le spalle, cadono e periscono davanti a te.

pentrucă vrăjmaşii mei dau înapoi, se clatină, şi pier dinaintea Ta.

4 T u infatti hai sostenuto il mio diritto e la mia causa; ti sei assiso sul trono come giusto giudice.

căci Tu îmi sprijineşti dreptatea şi pricina mea, şi stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept.

5 T u hai rimproverato le nazioni, hai fatto perire l’empio, hai cancellato il loro nome per sempre.

Tu pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cel rău, le ştergi numele pentru totdeauna şi pe vecie.

6 È finita per il nemico! Son rovine perenni! Delle città che hai distrutte si è perso perfino il ricordo.

S'au dus vrăjmaşii! N'au rămas din ei decît nişte dărîmături vecinice! Nişte cetăţi dărîmate de Tine! Li s'a şters pomenirea!

7 I l Signore siede come re in eterno; egli ha preparato il suo trono per il giudizio.

Ei s'au dus, dar Domnul împărăteşte în veac, şi Şi -a pregătit scaunul de domnie pentru judecată.

8 G iudicherà il mondo con giustizia, giudicherà i popoli con rettitudine.

El judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire.

9 I l Signore sarà un rifugio sicuro per l’oppresso, un rifugio sicuro in tempo d’angoscia;

Domnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz.

10 q uelli che conoscono il tuo nome confideranno in te, perché, o Signore, tu non abbandoni quelli che ti cercano.

Cei ce cunosc Numele Tău, se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!

11 S almeggiate al Signore che abita in Sion, raccontate tra i popoli le sue opere.

Cîntaţi Domnului, care împărăţeşte în Sion, vestiţi printre popoare isprăvile Lui!

12 P erché colui che domanda ragione del sangue si ricorda dei miseri e non ne dimentica il grido.

Căci El răzbună sîngele vărsat, şi Îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor.

13 A bbi pietà di me, o Signore! Vedi come mi affliggono quelli che mi odiano, o tu che mi fai risalire dalle porte della morte,

Ai milă de mine, Doamne! Vezi ticăloşia în care mă aduc vrăjmaşii mei, şi ridică-mă din porţile morţii,

14 a ffinché io racconti le tue lodi. Alle porte della figlia di Sion festeggerò per la tua salvezza.

ca să vestesc toate laudele Tale, în porţile fiicei Sionului, şi să mă bucur de mîntuirea Ta.

15 L e nazioni sono sprofondate nella fossa che avevano fatta; il loro piede è stato preso nella rete che avevano tesa.

Neamurile cad în groapa pe care au făcut -o, şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.

16 I l Signore s’è fatto conoscere, ha fatto giustizia; l’empio è caduto nella trappola tesa con le proprie mani.

Domnul Se arată, face dreptate, şi prinde pe cel rău în lucrul mînilor lui. (Joc de instrumente. Oprire.)

17 G li empi se ne andranno al soggiorno dei morti, sì, tutte le nazioni che dimenticano Dio.

Cei răi se întorc la locuinţa morţilor: toate neamurile cari uită pe Dumnezeu.

18 C ertamente il povero non sarà dimenticato per sempre, né la speranza dei miseri resterà delusa in eterno.

Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie, nădejdea celor sărmani nu piere pe vecie.

19 E rgiti, o Signore! Non lasciare che prevalga il mortale; siano giudicate le nazioni in tua presenza.

Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul; neamurile să fie judecate înaintea Ta!

20 O Signore, infondi spavento in loro; i popoli riconoscano che sono mortali.

Aruncă groaza în ei, Doamne, ca să ştie popoarele că nu sînt decît oameni! (Oprire.)