1 P oi cominciò a parlare loro in parabole: «Un uomo piantò una vigna, le fece attorno una siepe, vi scavò una buca per pigiare l’uva e vi costruì una torre; l’affittò a dei vignaiuoli e se ne andò in viaggio.

Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,, Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.

2 A l tempo della raccolta mandò a quei vignaiuoli un servo per ricevere da loro la sua parte dei frutti della vigna.

La vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei.

3 M a essi lo presero, lo picchiarono e lo rimandarono a mani vuote.

Vierii au pus mîna pe el, l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

4 E gli mandò loro un altro servo; e anche questo insultarono e ferirono alla testa.

A trimes iarăş la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.

5 E gli ne mandò un altro, e quelli lo uccisero; poi molti altri, che picchiarono o uccisero.

A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulţi alţii, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.

6 A veva ancora un figlio diletto; glielo mandò per ultimo, dicendo: “Avranno rispetto per mio figlio”.

Mai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes şi pe el la ei., Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el.

7 M a quei vignaiuoli dissero tra di loro: “Costui è l’erede; venite, uccidiamolo e l’eredità sarà nostra”.

Dar vierii aceia au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.`

8 C osì lo presero, lo uccisero e lo gettarono fuori dalla vigna.

Şi au pus mîna pe el, l-au omorît, şi i-au aruncat trupul afară din vie.

9 C he farà {dunque} il padrone della vigna? Egli verrà, farà perire quei vignaiuoli e darà la vigna ad altri.

Acum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.

10 N on avete neppure letto questa Scrittura: “La pietra che i costruttori hanno rifiutata è diventata pietra angolare;

Oare n'aţi citit locul acesta din Scriptură:, Piatra pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului;

11 c iò è stato fatto dal Signore, ed è una cosa meravigliosa ai nostri occhi” ?»

Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?``

12 E ssi cercavano di prenderlo, ma ebbero paura della folla; perché capirono che egli aveva detto quella parabola per loro. E, lasciatolo, se ne andarono. Il tributo a Cesare

Ei căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.

13 G li mandarono alcuni farisei ed erodiani per coglierlo in fallo nel parlare.

Apoi au trimes la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să -L prindă cu vorba.

14 A rrivati, gli dissero: «Maestro, noi sappiamo che tu sei sincero e che non hai riguardi per nessuno, perché non badi all’apparenza delle persone, ma insegni la via di Dio secondo verità. È lecito, o no, pagare il tributo a Cesare? Dobbiamo pagare o non dobbiamo pagare?»

Aceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?

15 M a egli, conoscendo la loro ipocrisia, disse loro: «Perché mi tentate? Portatemi un denaro, ché io lo veda».

Să plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.``

16 E ssi glielo portarono ed egli disse loro: «Di chi è questa effigie e questa iscrizione?» Essi gli dissero: «Di Cesare».

I-au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,, Ale Cezarului``, I-au răspuns ei.

17 A llora Gesù disse loro: «Rendete a Cesare quel che è di Cesare e a Dio quel che è di Dio». Ed essi rimasero completamente meravigliati di lui. Dibattito sulla risurrezione

Atunci Isus le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.

18 P oi vennero a lui dei sadducei, i quali dicono che non vi è risurrezione, e gli domandarono:

Saducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:

19 « Maestro, Mosè ci lasciò scritto che se il fratello di uno muore e lascia la moglie senza figli, il fratello ne prenda la moglie e dia una discendenza a suo fratello.

iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, şi -i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

20 C ’erano sette fratelli. Il primo prese moglie; morì e non lasciò discendenti.

Erau dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără să lase urmaş.

21 I l secondo la prese e morì senza lasciare discendenti. Così il terzo.

Al doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.

22 I sette non lasciarono discendenti. Infine, dopo tutti loro, morì anche la donna.

Şi nici unul din cei şapte n'a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.

23 N ella risurrezione, {quando saranno risuscitati,} di chi di loro sarà ella moglie? Perché tutti e sette l’hanno avuta in moglie».

La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut -o de nevastă.``

24 G esù disse loro: «Non errate voi proprio perché non conoscete le Scritture né la potenza di Dio?

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?

25 I nfatti, quando gli uomini risuscitano dai morti, né prendono né danno moglie, ma sono come angeli nel cielo.

Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.

26 Q uanto poi ai morti e alla loro risurrezione, non avete letto nel libro di Mosè, nel passo del pruno, come Dio gli parlò dicendo: “Io sono il Dio di Abraamo, il Dio di Isacco e il Dio di Giacobbe” ?

În ce priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre, Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis:, Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?`

27 E gli non è Dio dei morti, ma dei viventi. Voi errate di molto». Il gran comandamento

Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!``

28 U no degli scribi che li aveva uditi discutere, visto che egli aveva risposto bene a loro, si avvicinò e gli domandò: «Qual è il primo di tutti i comandamenti?»

Unul din cărturari, care -i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L -a întrebat:,, Care este cea dintîi dintre toate poruncile?``

29 G esù rispose: «Il primo è: “Ascolta, Israele: il Signore, nostro Dio, è l’unico Signore.

Isus i -a răspuns:,, Cea dintîi este aceasta:, Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;`

30 A ma dunque il Signore Dio tuo con tutto il tuo cuore, con tutta l’anima tua, con tutta la mente tua e con tutta la forza tua”.

şi:, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi.

31 I l secondo è questo: “Ama il tuo prossimo come te stesso”. Non c’è nessun altro comandamento maggiore di questi».

Iar a doua este următoarea:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.``

32 L o scriba gli disse: «Bene, Maestro! Tu hai detto, secondo verità, che egli è l’unico e che non v’è alcun altro all’infuori di lui;

Cărturarul I -a zis:,, Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,

33 e che amarlo con tutto il cuore, con tutto l’intelletto, con tutta la forza, e amare il prossimo come se stesso, è molto più di tutti gli olocausti e i sacrifici».

şi că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot şi decît,, toate jertfele.``

34 G esù, vedendo che aveva risposto con intelligenza, gli disse: «Tu non sei lontano dal regno di Dio». E nessuno osava più interrogarlo. Gesù interroga i farisei

Isus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i -a zis:,, Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.`` Şi nimeni nu îndrăznea să -I mai pună întrebări.

35 G esù, mentre insegnava nel tempio, disse: «Come mai gli scribi dicono che il Cristo è Figlio di Davide?

Pe cînd învăţa pe norod în Templu, Isus a zis:,, Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?

36 D avide stesso disse per lo Spirito Santo: “Il Signore ha detto al mio Signore: ‘Siedi alla mia destra, finché io abbia messo i tuoi nemici sotto i tuoi piedi’”.

Însuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

37 D avide stesso lo chiama Signore; come può quindi essere suo figlio?» E {la} gran folla lo ascoltava con piacere.

Deci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

38 N el suo insegnamento egli diceva: «Guardatevi dagli scribi, che amano passeggiare in lunghe vesti, i saluti nelle piazze,

În învăţătura, pe care le -o dădea, Isus le zicea:,, Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.

39 i primi seggi nelle sinagoghe e i primi posti nei conviti;

Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

40 c he divorano le case delle vedove e fanno lunghe preghiere per mettersi in mostra. Costoro riceveranno una maggiore condanna». L’offerta della vedova

casele văduvelor le mănîncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.``

41 E sedutosi di fronte alla cassa delle offerte, guardava come la gente metteva denaro nella cassa; molti ricchi ne mettevano assai.

Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.

42 V enuta una povera vedova, vi mise due spiccioli, che fanno un quarto di soldo.

A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.

43 G esù, chiamati a sé i suoi discepoli, disse loro: «In verità io vi dico che questa povera vedova ha messo nella cassa delle offerte più di tutti gli altri:

Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;

44 p oiché tutti vi hanno gettato del loro superfluo, ma lei, nella sua povertà, vi ha messo tutto ciò che possedeva, tutto quanto aveva per vivere».

căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai rămăsese ca să trăiască.``