1 E ntonces comenzó Jesús a decirles por parábolas: Un hombre plantó una viña, la cercó de vallado, cavó un lagar, edificó una torre, y la arrendó a unos labradores, y se fue lejos.

Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,, Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.

2 Y a su tiempo envió un siervo a los labradores, para que recibiese de éstos del fruto de la viña.

La vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei.

3 M as ellos, tomándole, le golpearon, y le enviaron con las manos vacías.

Vierii au pus mîna pe el, l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

4 V olvió a enviarles otro siervo; pero apedreándole, le hirieron en la cabeza, y también le enviaron afrentado.

A trimes iarăş la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.

5 V olvió a enviar otro, y a éste mataron; y a otros muchos, golpeando a unos y matando a otros.

A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulţi alţii, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.

6 P or último, teniendo aún un hijo suyo, amado, lo envió también a ellos, diciendo: Tendrán respeto a mi hijo.

Mai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes şi pe el la ei., Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el.

7 M as aquellos labradores dijeron entre sí: Este es el heredero; venid, matémosle, y la heredad será nuestra.

Dar vierii aceia au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.`

8 Y tomándole, le mataron, y le echaron fuera de la viña.

Şi au pus mîna pe el, l-au omorît, şi i-au aruncat trupul afară din vie.

9 ¿ Qué, pues, hará el señor de la viña? Vendrá, y destruirá a los labradores, y dará su viña a otros.

Acum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.

10 ¿ Ni aun esta escritura habéis leído: La piedra que desecharon los edificadores Ha venido a ser cabeza del ángulo;

Oare n'aţi citit locul acesta din Scriptură:, Piatra pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului;

11 E l Señor ha hecho esto, Y es cosa maravillosa a nuestros ojos ?

Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?``

12 Y procuraban prenderle, porque entendían que decía contra ellos aquella parábola; pero temían a la multitud, y dejándole, se fueron. La cuestión del tributo (Mt. 22. 15-22; Lc. 20. 20-26)

Ei căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.

13 Y le enviaron algunos de los fariseos y de los herodianos, para que le sorprendiesen en alguna palabra.

Apoi au trimes la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să -L prindă cu vorba.

14 V iniendo ellos, le dijeron: Maestro, sabemos que eres hombre veraz, y que no te cuidas de nadie; porque no miras la apariencia de los hombres, sino que con verdad enseñas el camino de Dios. ¿Es lícito dar tributo a César, o no? ¿Daremos, o no daremos?

Aceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?

15 M as él, percibiendo la hipocresía de ellos, les dijo: ¿Por qué me tentáis? Traedme la moneda para que la vea.

Să plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.``

16 E llos se la trajeron; y les dijo: ¿De quién es esta imagen y la inscripción? Ellos le dijeron: De César.

I-au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,, Ale Cezarului``, I-au răspuns ei.

17 R espondiendo Jesús, les dijo: Dad a César lo que es de César, y a Dios lo que es de Dios. Y se maravillaron de él. La pregunta sobre la resurrección (Mt. 22. 23-33; Lc. 20. 27-40)

Atunci Isus le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.

18 E ntonces vinieron a él los saduceos, que dicen que no hay resurrección, y le preguntaron, diciendo:

Saducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:

19 M aestro, Moisés nos escribió que si el hermano de alguno muriere y dejare esposa, pero no dejare hijos, que su hermano se case con ella, y levante descendencia a su hermano.

iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, şi -i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

20 H ubo siete hermanos; el primero tomó esposa, y murió sin dejar descendencia.

Erau dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără să lase urmaş.

21 Y el segundo se casó con ella, y murió, y tampoco dejó descendencia; y el tercero, de la misma manera.

Al doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.

22 Y así los siete, y no dejaron descendencia; y después de todos murió también la mujer.

Şi nici unul din cei şapte n'a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.

23 E n la resurrección, pues, cuando resuciten, ¿de cuál de ellos será ella mujer, ya que los siete la tuvieron por mujer?

La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut -o de nevastă.``

24 E ntonces respondiendo Jesús, les dijo: ¿No erráis por esto, porque ignoráis las Escrituras, y el poder de Dios?

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?

25 P orque cuando resuciten de los muertos, ni se casarán ni se darán en casamiento, sino serán como los ángeles que están en los cielos.

Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.

26 P ero respecto a que los muertos resucitan, ¿no habéis leído en el libro de Moisés cómo le habló Dios en la zarza, diciendo: Yo soy el Dios de Abraham, el Dios de Isaac y el Dios de Jacob ?

În ce priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre, Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis:, Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?`

27 D ios no es Dios de muertos, sino Dios de vivos; así que vosotros mucho erráis. El gran mandamiento (Mt. 22. 34-40)

Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!``

28 A cercándose uno de los escribas, que los había oído disputar, y sabía que les había respondido bien, le preguntó: ¿Cuál es el primer mandamiento de todos?

Unul din cărturari, care -i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L -a întrebat:,, Care este cea dintîi dintre toate poruncile?``

29 J esús le respondió: El primer mandamiento de todos es: Oye, Israel; el Señor nuestro Dios, el Señor uno es.

Isus i -a răspuns:,, Cea dintîi este aceasta:, Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;`

30 Y amarás al Señor tu Dios con todo tu corazón, y con toda tu alma, y con toda tu mente y con todas tus fuerzas. Este es el principal mandamiento.

şi:, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi.

31 Y el segundo es semejante: Amarás a tu prójimo como a ti mismo. No hay otro mandamiento mayor que éstos.

Iar a doua este următoarea:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.``

32 E ntonces el escriba le dijo: Bien, Maestro, verdad has dicho, que uno es Dios, y no hay otro fuera de él;

Cărturarul I -a zis:,, Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,

33 y el amarle con todo el corazón, con todo el entendimiento, con toda el alma, y con todas las fuerzas, y amar al prójimo como a uno mismo, es más que todos los holocaustos y sacrificios.

şi că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot şi decît,, toate jertfele.``

34 J esús entonces, viendo que había respondido sabiamente, le dijo: No estás lejos del reino de Dios. Y ya ninguno osaba preguntarle. ¿De quién es hijo el Cristo? (Mt. 22. 41-46; Lc. 20. 41-44)

Isus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i -a zis:,, Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.`` Şi nimeni nu îndrăznea să -I mai pună întrebări.

35 E nseñando Jesús en el templo, decía: ¿Cómo dicen los escribas que el Cristo es hijo de David?

Pe cînd învăţa pe norod în Templu, Isus a zis:,, Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?

36 P orque el mismo David dijo por el Espíritu Santo: Dijo el Señor a mi Señor: Siéntate a mi diestra, Hasta que ponga tus enemigos por estrado de tus pies. m

Însuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

37 D avid mismo le llama Señor; ¿cómo, pues, es su hijo? Y gran multitud del pueblo le oía de buena gana. Jesús acusa a los escribas (Mt. 23. 1-36; Lc. 11. 37-54; 20. 45-47)

Deci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

38 Y les decía en su doctrina: Guardaos de los escribas, que gustan de andar con largas ropas, y aman las salutaciones en las plazas,

În învăţătura, pe care le -o dădea, Isus le zicea:,, Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.

39 y las primeras sillas en las sinagogas, y los primeros asientos en las cenas;

Ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

40 q ue devoran las casas de las viudas, y por pretexto hacen largas oraciones. Estos recibirán mayor condenación. La ofrenda de la viuda (Lc. 21. 1-4)

casele văduvelor le mănîncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.``

41 E stando Jesús sentado delante del arca de la ofrenda, miraba cómo el pueblo echaba dinero en el arca; y muchos ricos echaban mucho.

Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.

42 Y vino una viuda pobre, y echó dos blancas, o sea un cuadrante.

A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.

43 E ntonces llamando a sus discípulos, les dijo: De cierto os digo que esta viuda pobre echó más que todos los que han echado en el arca;

Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;

44 p orque todos han echado de lo que les sobra; pero ésta, de su pobreza echó todo lo que tenía, todo su sustento.

căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai rămăsese ca să trăiască.``