1 D espués de estas cosas, designó el Señor también a otros setenta, a quienes envió de dos en dos delante de él a toda ciudad y lugar adonde él había de ir.

După aceea Domnul a mai rînduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El.

2 Y les decía: La mies a la verdad es mucha, mas los obreros pocos; por tanto, rogad al Señor de la mies que envíe obreros a su mies.

Şi le -a zis:,, Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

3 I d; he aquí yo os envío como corderos en medio de lobos.

Duceţi-vă; iată, vă trimet ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

4 N o llevéis bolsa, ni alforja, ni calzado; y a nadie saludéis por el camino.

Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte, şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.

5 E n cualquier casa donde entréis, primeramente decid: Paz sea a esta casa.

În orice casă veţi intra, să ziceţi întîi:,, Pacea să fie peste casa aceasta!``

6 Y si hubiere allí algún hijo de paz, vuestra paz reposará sobre él; y si no, se volverá a vosotros.

Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.

7 Y posad en aquella misma casa, comiendo y bebiendo lo que os den; porque el obrero es digno de su salario. No os paséis de casa en casa.

Să rămîneţi în casa aceea, şi să mîncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.

8 E n cualquier ciudad donde entréis, y os reciban, comed lo que os pongan delante;

În oricare cetate veţi intra şi unde vă vor primi oamenii, să mîncaţi ce vi se va pune înainte;

9 y sanad a los enfermos que en ella haya, y decidles: Se ha acercado a vosotros el reino de Dios.

să vindecaţi pe bolnavii cari vor fi acolo, şi să le ziceţi:,,Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

10 M as en cualquier ciudad donde entréis, y no os reciban, saliendo por sus calles, decid:

Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei, şi să ziceţi:

11 A un el polvo de vuestra ciudad, que se ha pegado a nuestros pies, lo sacudimos contra vosotros. Pero esto sabed, que el reino de Dios se ha acercado a vosotros.

Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră, care s'a lipit de picioarele noastre; totuş să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

12 Y os digo que en aquel día será más tolerable el castigo para Sodoma, que para aquella ciudad. Ayes sobre las ciudades impenitentes (Mt. 11. 20-24)

Eu vă spun că, în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decît pentru cetatea aceea.

13 A y de ti, Corazín!!! Ay de ti, Betsaida! que si en Tiro y en Sidón se hubieran hecho los milagros que se han hecho en vosotras, tiempo ha que sentadas en cilicio y ceniza, se habrían arrepentido.

Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit stînd în sac şi cenuşă.

14 P or tanto, en el juicio será más tolerable el castigo para Tiro y Sidón, que para vosotras.

De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.

15 Y tú, Capernaum, que hasta los cielos eres levantada, hasta el Hades serás abatida.

Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă în Locuinţa morţilor.

16 E l que a vosotros oye, a mí me oye; y el que a vosotros desecha, a mí me desecha; y el que me desecha a mí, desecha al que me envió. Regreso de los setenta

Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine, nesocoteşte pe Cel ce M'a trimes pe Mine.``

17 V olvieron los setenta con gozo, diciendo: Señor, aun los demonios se nos sujetan en tu nombre.

Cei şaptezeci s'au întors plini de bucurie, şi au zis:,, Doamne, chiar şi dracii ne sînt supuşi în Numele Tău.``

18 Y les dijo: Yo veía a Satanás caer del cielo como un rayo.

Isus le -a zis:,, Am văzut pe Satana căzînd ca un fulger din cer.``

19 H e aquí os doy potestad de hollar serpientes y escorpiones, y sobre toda fuerza del enemigo, y nada os dañará.

Iată că v'am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

20 P ero no os regocijéis de que los espíritus se os sujetan, sino regocijaos de que vuestros nombres están escritos en los cielos. Jesús se regocija (Mt. 11. 25-27; 13. 16-17)

Totuş, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sînt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sînt scrise în ceruri.``

21 E n aquella misma hora Jesús se regocijó en el Espíritu, y dijo: Yo te alabo, oh Padre, Señor del cielo y de la tierra, porque escondiste estas cosas de los sabios y entendidos, y las has revelado a los niños. Sí, Padre, porque así te agradó.

În ceasul acela, Isus S'a bucurat în Duhul Sfînt, şi a zis:,, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului; Te laud pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.``

22 T odas las cosas me fueron entregadas por mi Padre; y nadie conoce quién es el Hijo sino el Padre; ni quién es el Padre, sino el Hijo, y aquel a quien el Hijo lo quiera revelar.

Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.``

23 Y volviéndose a los discípulos, les dijo aparte: Bienaventurados los ojos que ven lo que vosotros veis;

Apoi S'a întors spre ucenici, şi le -a spus de o parte:,, Ferice de ochii cari văd lucrurile, pe cari le vedeţi voi!

24 p orque os digo que muchos profetas y reyes desearon ver lo que vosotros veis, y no lo vieron; y oír lo que oís, y no lo oyeron. El buen samaritano

Căci vă spun că mulţi prooroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n'au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n'au auzit.``

25 Y he aquí un intérprete de la ley se levantó y dijo, para probarle: Maestro, ¿haciendo qué cosa heredaré la vida eterna?

Un învăţător al Legii s'a sculat să ispitească pe Isus şi I -a zis:,,Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

26 É l le dijo: ¿Qué está escrito en la ley? ¿Cómo lees?

Isus i -a zis:,, Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?``

27 A quél, respondiendo, dijo: Amarás al Señor tu Dios con todo tu corazón, y con toda tu alma, y con todas tus fuerzas, y con toda tu mente; y a tu prójimo como a ti mismo.

El a răspuns:,, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

28 Y le dijo: Bien has respondido; haz esto, y vivirás.

Bine ai răspuns``, i -a zis Isus;,, fă aşa, şi vei avea viaţa vecinică.``

29 P ero él, queriendo justificarse a sí mismo, dijo a Jesús: ¿Y quién es mi prójimo?

Dar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus:,,Şi cine este aproapele meu?``

30 R espondiendo Jesús, dijo: Un hombre descendía de Jerusalén a Jericó, y cayó en manos de ladrones, los cuales le despojaron; e hiriéndole, se fueron, dejándole medio muerto.

Isus a luat din nou cuvîntul, şi a zis:,, Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tîlhari, cari l-au desbrăcat, l-au jăfuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.

31 A conteció que descendió un sacerdote por aquel camino, y viéndole, pasó de largo.

Din întîmplare, se cobora pe acelaş drum un preot; şi, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.

32 A simismo un levita, llegando cerca de aquel lugar, y viéndole, pasó de largo.

Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi cînd l -a văzut, a trecut înainte pe alături.

33 P ero un samaritano, que iba de camino, vino cerca de él, y viéndole, fue movido a misericordia;

Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi cînd l -a văzut, i s'a făcut milă de el.

34 y acercándose, vendó sus heridas, echándoles aceite y vino; y poniéndole en su cabalgadura, lo llevó al mesón, y cuidó de él.

S'a apropiat de i -a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l -a pus pe dobitocul lui, l -a dus la un han, şi a îngrijit de el.

35 O tro día al partir, sacó dos denarios, y los dio al mesonero, y le dijo: Cuídamele; y todo lo que gastes de más, yo te lo pagaré cuando regrese.

A doua zi, cînd a pornit la drum, a scos doi lei, i -a dat hangiului, şi i -a zis:,, Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întorcere.``

36 ¿ Quién, pues, de estos tres te parece que fue el prójimo del que cayó en manos de los ladrones?

Care dintr'aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tîlhari?``

37 É l dijo: El que usó de misericordia con él. Entonces Jesús le dijo: Ve, y haz tú lo mismo. Jesús visita a Marta y a María

Celce şi -a făcut milă cu el``, a răspuns învăţătorul Legii.,, Du-te de fă şi tu la fel``, i -a zis Isus.

38 A conteció que yendo de camino, entró en una aldea; y una mujer llamada Marta le recibió en su casa.

Pe cînd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într'un sat. Şi o femeie, numită Marta, L -a primit în casa ei.

39 E sta tenía una hermana que se llamaba María, la cual, sentándose a los pies de Jesús, oía su palabra.

Ea avea o soră numită Maria, care s'a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui.

40 P ero Marta se preocupaba con muchos quehaceres, y acercándose, dijo: Señor, ¿no te da cuidado que mi hermana me deje servir sola? Dile, pues, que me ayude.

Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El, şi I -a zis:,, Doamne, nu-Ţi pasă că soru-mea m'a lăsat să slujesc singură? Zi -i dar să-mi ajute.``

41 R espondiendo Jesús, le dijo: Marta, Marta, afanada y turbada estás con muchas cosas.

Drept răspuns, Isus i -a zis:,, Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămînţi tu,

42 P ero sólo una cosa es necesaria; y María ha escogido la buena parte, la cual no le será quitada.

dar un singur lucru trebuieşte. Maria şi -a ales partea cea bună, care nu i se va lua.``