1 M ejor es la buena fama que el buen ung: uento; y mejor el día de la muerte que el día del nacimiento.

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

2 M ejor es ir a la casa del luto que a la casa del banquete; porque aquello es el fin de todos los hombres, y el que vive lo pondrá en su corazón.

Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

3 M ejor es el pesar que la risa; porque con la tristeza del rostro se enmendará el corazón.

Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 E l corazón de los sabios está en la casa del luto; mas el corazón de los insensatos, en la casa en que hay alegría.

Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

5 M ejor es oír la reprensión del sabio que la canción de los necios.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

6 P orque la risa del necio es como el estrépito de los espinos debajo de la olla. Y también esto es vanidad.

Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

7 C iertamente la opresión hace entontecer al sabio, y las dádivas corrompen el corazón.

Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

8 M ejor es el fin del negocio que su principio; mejor es el sufrido de espíritu que el altivo de espíritu.

Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

9 N o te apresures en tu espíritu a enojarte; porque el enojo reposa en el seno de los necios.

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

10 N unca digas: ¿Cuál es la causa de que los tiempos pasados fueron mejores que estos? Porque nunca de esto preguntarás con sabiduría.

Nu zice:,, Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

11 B uena es la ciencia con herencia, y provechosa para los que ven el sol.

Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

12 P orque escudo es la ciencia, y escudo es el dinero; mas la sabiduría excede, en que da vida a sus poseedores.

Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

13 M ira la obra de Dios; porque ¿quién podrá enderezar lo que él torció?

Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

14 E n el día del bien goza del bien; y en el día de la adversidad considera. Dios hizo tanto lo uno como lo otro, a fin de que el hombre nada halle después de él.

În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

15 T odo esto he visto en los días de mi vanidad. Justo hay que perece por su justicia, y hay impío que por su maldad alarga sus días.

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

16 N o seas demasiado justo, ni seas sabio con exceso; ¿por qué habrás de destruirte?

Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

17 N o hagas mucho mal, ni seas insensato; ¿por qué habrás de morir antes de tu tiempo?

Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

18 B ueno es que tomes esto, y también de aquello no apartes tu mano; porque aquel que a Dios teme, saldrá bien en todo.

Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

19 L a sabiduría fortalece al sabio más que diez poderosos que haya en una ciudad.

Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

20 C iertamente no hay hombre justo en la tierra, que haga el bien y nunca peque.

Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

21 T ampoco apliques tu corazón a todas las cosas que se hablan, para que no oigas a tu siervo cuando dice mal de ti;

Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

22 p orque tu corazón sabe que tú también dijiste mal de otros muchas veces.

Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

23 T odas estas cosas probé con sabiduría, diciendo: Seré sabio; pero la sabiduría se alejó de mí.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis:,, Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

24 L ejos está lo que fue; y lo muy profundo, ¿quién lo hallará?

Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

25 M e volví y fijé mi corazón para saber y examinar e inquirir la sabiduría y la razón, y para conocer la maldad de la insensatez y el desvarío del error.

M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

26 Y he hallado más amarga que la muerte a la mujer cuyo corazón es lazos y redes, y sus manos ligaduras. El que agrada a Dios escapará de ella; mas el pecador quedará en ella preso.

Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 H e aquí que esto he hallado, dice el Predicador, pesando las cosas una por una para hallar la razón;

Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

28 l o que aún busca mi alma, y no lo encuentra: un hombre entre mil he hallado, pero mujer entre todas éstas nunca hallé.

iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

29 H e aquí, solamente esto he hallado: que Dios hizo al hombre recto, pero ellos buscaron muchas perversiones.

Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.